Una dintre cele mai importante structuri ale sectorului energetic românesc o reprezintă Operatorul pieţei de energei electrică din România – OPCOM. „Pe piaţa angro de energie electrică avem nevoie de un operator puternic, care să poată acţiona şi la nivel regional. OPCOM, prin activitatea sa, a devenit un operator de piaţă angro de energie electrică credibil, fiind recunoscut ca atare în raportările Observatorului Energetic European şi ale Comisiei Europene – DG TREN. Dacă acum câţva ani discutam de o bursă regională de energie la Bucureşti, acum variantele s-au mai diversificat, existând şi posibilitatea cuplării unor operatori de piaţă naţionali într-o piaţă regională”, spunea, recent, ministrul Economiei, Adriean Videanu, într-un interviu acordat Focus Energetic. În această privinţă, am primit lămuriri de la directorul general al OPCOM, Victor Ionescu.
– Se vorbea despre o bursă regională de energie la Bucureşti. În ce stadiu mai este? Se vorbea şi despre o “unire” a burselor de energie de la Bucureşti, Budapesta şi Viena. Care varianta ar fi mai avantajoasă pentru România?
– Nu este vorba să alegem între două variante, iar cele două nu trebuie să se excludă. În fapt, noi am promovat, în cadrul discuţiilor, principiul necondiţionării unui acord de exclusivitate a părţilor semnatare şi pe cel al dreptului de a continua proiecte anterioare, respective de a iniţia proiecte noi. Aceste principii sunt deplin justificate de faptul că obiectivul european îl reprezintă cuplatrea tuturor pieţelor.
Este o realitate faptul că graniţele României sunt cu Ungaria, Bulgaria şi Serbia, şi cele patru ţări se află în aşa numita regiune “a opta”, cea Sud Est Europeană, definite de o decizie a Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice.
Nu aş vrea să credeţi că este vorba de o tergiversare în crearea bursei regionale. Este vorba, însă, de rolul deciziei politice în ţările din sud-estul Europei de a crea o piaţă concurenţială şi dezvoltarea segmentului pe care aceasta îl reprezintă în consumul naţional. Existenţa bursei de energie electrică intră în contradicţie cu lipsa acestei decizii. De aceea, atât avantajele acestei pieţe, cât şi ale modelulului pieţei din România şi a modelului OPCOM au avut un loc aparte în discuţiile şi prezentările OPCOM în regiune, în cadru bilateral şi în forumuri. Pe de altă parte, este o decizie suverană a ţărilor în cauză de a controla acest proces şi de a vedea într-o bursă naţională un instrument puternic de a facilita procesul de liberalizare. În fond, aşa a procedat şi România. Există în prezent semnale că în ţările vecine se doreşte un progres în deschiderea pieţei. Aceasta aduce cu sine necesitatea instrumentelor de tranzacţionare, între care piaţa spot are un rol aparte, deoarece ea reprezintă vehicolul principal al integrării. Este firesc ca ţările vecine să se gândească la o bursă naţională şi există semnale şi în acest sens. Ce rămâne de făcut? Desigur, trebuie să cooperam cu partenerii din aceste ţări, altfel nu putem vorbi despre integrare. Susţinerea lor în crearea unor pieţe compatibile cu piaţa din România va presupune implicit şi o susţinere pentru bursele respective. Atunci când funcţionarea lor, posibil utilizând platforma de tranzacţionare a OPCOM, cu capacitate verificată în administrarea tranzacţiilor din piaţa regională nordică, va atinge un stadiu de maturitate, s-ar putea vorbi şi despre un proces de integrare instituţională, cum s-a petrecut recent între Franţa şi Germania, deşi crearea bursei belgiene şi cuplarea pieţelor din Olanda, Belgia şi Franta părea a statua modelul o ţară – o bursă.
– Privatizarea OPCOM este o variantă, mai ales în timp de criză?
– Ce înseamnă “mai ales în timp de criză?”. Un investitor nu vine întotdeauna ca să dezvolte entitatea privatizată în sensul menit acesteia de strategia şi politicile energetice; dimpotrivă, poate să vină pentru a compensa scăderile sau chiar lipsa profitului de acasă. Depinde, deci, de cine e interesat să investească în OPCOM. Ar fi pozitivă contribuţia în acest sens a unei entităţi regionale, sau europene, sau mondiale, care să asigure stabilitate, respectabilitate, neutralitate în viitor, care să inspire încredere entităţilor şi instituţiilor din regiune, nu care să trateze OPCOM ca o simplă investiţie pentru profit, ceea ce ar însemna doar creşterea costurilor pentru participanţi şi, în final, pentru consumatori.
Credem că, faţă de ţările din Balcani, statul român (şi nu numai în vreme de criză) este cel mai credibil partener, iar Bulgaria şi Serbia vor să pornească aşa cum a început şi OPCOM acum 10 ani, inclusiv ca acţionariat. Aşa cum este acum, OPCOM este cea mai lichidă bursă până la linia Nord Pool (Scandinavia), EPEX (Franţa-Germania/Austria), GME (Italia), OMEL (Spania). S-ar putea ca un acţionariat nefericit, mai degrabă să-i îndepărteze. Alte initiaţive regionale au eşuat tocmai pentru că iniţiatorii nu au căştigat încrederea ţărilor din SEE.
OPCOM în cifre
De remarcat, activitatea OPCOM este în totalitate reglementată de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Tarifele şi, în consecinţă, profitul operatorului pieţei de energie sunt reglementate şi monitorizat de către ANRE. Conform reprezentanţilor companiei, rolul OPCOM este unul social de identificare a preţului de referinţă, pentru protejarea consumatorului final şi nu creşterea profitului, ce ar conduce la majorarea cheltuielilor consumatorului final.
OPCOM a tranzacţionat anul trecut, pe Platforma pentru Ziua Următoare (PZU) nu mai puţin de 6.346.570,9 MWh! Cota tranzacțiilor spot a ajuns, astfel, la recordul de 12,64% în consumul intern în anul 2009. De asemenea, mediile orare au evoluat de la 468,714 MWh/h în 2006, 575,707 MWh/h în 2007 și 592,852 MWh/h în 2008, la media orară de 724,494 MWh/h în 2009.
Pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB), volumul total tranzacţionat a fost de 4,8 TWh, în timp ce pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale cu Negociere Continuă (PCCB – NC) s-au tranzacţionat 56.496 MWh. Preţul mediu de tranzacţionare pe PZU a fost de 145,26 lei/MWh, în timp ce preţul maxim a fost de 330 lei/MWh (înregistrat pe 17 ocombrie). Pe PCCB, preţul mediu s-a ridicat la 172,15 lei/MWh, iar cel maxim s-a înregistrat pe 1 octombrie, când a atins 203,45 lei/MWh. De asemenea, pe PCCB – NC, preţul mediu, anul trecut, a fost de 163,58 lei/MWh, iar cel maxim a fost atins tot în luna octombrie, pe 22, când a atins 184 lei/MWh.
În ceea ce priveşte certificatele verzi, anul trecut s-au tranzacţionat pe OPCOM 169.880 de certificate, la un preţ de 215,34 lei/certificat.
