Urgenţă la Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice

Elaborarea Planului Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC) reprezintă o prioritate a Ministerului Energiei, elaborarea draftului acestui document având ca termen finalul acestui an, a afirmat Elena Popescu, director general în cadrul Ministerului Energiei, în cadrul conferinţei în care publicaţia energynomics.ro a lansat raportul oficial al Energy Strategy Summit 2018.

„Cea mai urgentă acţiune pe care o avem la nivelul Ministerului este elaborarea PNIESC. Conform regulamentului de guvernanţă care este agreat la nivel politic şi va fi adoptat în curând, termenul de predare a draftului de Plan Naţional Integrat este 31 decembrie anul acesta. De ce este important acest plan? Este aproape, nu că aproape, este mai important decât Strategia Energetică. Dacă prin Strategia Energetică ne stabilim nişte direcţii, o viziune pe care o are dezvoltarea sectorului energetic, prin Planul Naţional trebuie să ne stabilim ţinte exacte de regenerabile, pentru eficienţa energetică, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru toate sectoarele economice. Deci este o activitate foarte complexă, lucrăm împreună cu Ministerul Mediului la elaborarea acestui plan”, a spus Elena Popescu.

De asemenea, aceasta a menţionat că forma revizuită a Strategiei Energetice ar putea fi postată pe pagina de internet a ministerului în următoarele zile. Raportul de mediu va fi elaborat de un consultant, iar acesta va avea acces la draftul de Strategie ca punct de pornire în evaluarea sa. Ambele texte vor fi supuse consultării publice, inclusiv consultării cu statele membre ale Uniunii Europene.

Soluţie la gaze: implicarea industriilor prelucrătoare

Cea mai bună soluţie pentru gazele autohtone ar fi ca Guvernul să motiveze industria să investească în prelucrarea lor, a afirmat Harald Kraft, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), prezent la lansarea raportului oficial al Energy Strategy Summit 2018.

„S-a votat Legea offshore, dar nu vreau să mă bag în afacerea colegilor de la offshore. Cred că un pas important a fost că faimoasa Ordonanţa de Urgenţă 64 a devenit, în final, lege. Producătorii nu sunt foarte încântaţi de acest ordin, întrucât obligaţia de a vinde în mod obligatoriu jumătate din producţie şi a creşte cota acesta până la teoretic 100% aceasta nu motivează investiţiile. Eu am înţeles că argumentul a fost că, şi acesta a fost menţionat şi în legătură cu proiectul din Marea Neagră, România trebuie să beneficieze de gaze. Este firesc ca statul român – sau să spun poporul – român trebuie să beneficieze de resursele naturale ale ţării şi noi susţinem, ROPEPCA susţine ideea asta, dar eu nu cred că obligaţia pentru producător de a vinde cel puţin jumătate din producţie pe piaţa centralizată pe baza contractelor standardizate, nu credem că în acest caz economia românească beneficiază de asta. Şi un furnizor poate să cumpere şi poate să exporte gazele din producţia din Marea Neagră. După părerea ROPEPCA, cea mai bună soluţie pentru gazele autohtone va fi ca Guvernul să creeze un cadru care motivează industria de a investi pentru prelucrarea gazelor în România”, a spus Harald Kraft.

Conform oficialului ROPEPCA, România nu trebuie să vândă gaze naturale sub formă de materie primă, ci prelucrate şi în acest sens ar trebui stimulate investiţiile în petrochimie sau centrale electrice pe gaze. Potrivit acestuia, o piaţă liberă este argumentul cel mai bun pentru a realiza investiţii, însă având asemenea obligaţii nu se poate vorbi de o piaţă liberă.

La rândul său, Martin Moise, vicepreşedinte PATRES, a salutat modificările introduse la aplicarea schemei de sprijin pentru regenerabile prin legea adoptată în iunie în Parlament, aflată la promulgare, cu condiția ca noile prevederi legale să rămână în vigoare pe toată durata de funcționare a schemei. Sectorul regenerabilelor poate juca un rol esențial în atingerea noilor ținte agreate la nivel european, a mai spus Martin Moise. Acesta a precizat că noile prevederi legislative reprezintă “o gură de oxigen” pentru sector, dar că nu va salva toate firmele de la colaps, ajunse în această situaţie în urma deselor modificări legislative ce au restrâns foarte mult subvenţiile acordate pentru energia verde.