Finalizarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă se mai amână, Nuclearelectrica fiind în aşteptarea unor noi pretendenţi la acţiunile companiei care realizează această investiţie. Între timp, compania care implementează proiectul se luptă cu birocraţia, ca să aibă toate documentele care să-i permită finalizarea reactoarelor atunci când va avea şi bani.
Compania care se ocupă de implementarea proiectului preconizează ca lucrările la cele două reactoare să se finalizeze în 2019, până în august 2013 urmând să se îndeaplinească toate formalităţile necesare demarării construcţiei, inclusiv cooptarea unor noi investitori. Acest lucru presupune amânarea proiectului cu încă doi ani faţă de ultimul termen anunţat.
Astfel, potrivit calendarului proiectului, anunţat joi, 5 mai 2011, în cadrul unei conferinţe de presă, între februarie 2011 şi martie 2012 se vor atrage în proiect noi investitori şi va fi vândută către aceştia o parte dintre acţiunile deţinute de Nuclearelectrica. Apoi, până în luna iulie 2012, se va derula procedura de selectare a contractorului pentru ingineria, procurarea şi construcţia proiectului. Restul timpului este alocat celorlalte formalităţi, de la autorizarea construcţiei, la încheierea convenţiilor de împrumut.
4 miliarde de euro pentru 2 reactoare
Valoarea investiţiei necesare construirii reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă este apreciată la 4 miliarde de euro. „Suma va fi estimată în funcţie de ofertele preliminare primite de la potenţialii contractori”, a declarat Dragoş Popescu, directorul general al EnergoNuclear, compania care implemenetează proiectul. El a ţinut să atragă atenţia că realizarea celor două unităţi reprezintă „un efort de dezvoltare, plin de neprevăzut”.
Viitoarele unităţi 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă ar urma să asigure un aport suplimentar anual de aproximativ 11 TWh energie nucleară livrată în Sistemul Energetic Naţional.
În prezent, România are două unităţi nucleare la centrala de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de câte 720 MW, centrală aflată în administrarea companiei de stat Nuclearelectrica, al doilea producător de electricitate din ţară. Potrivit Strategiei Energetice a României, centrala din Cernavodă ar urma să aibă alte două reactoare nucleare, cu o putere instalată asemănătoare.
Nuclearelectrica tot mai singură
EnergoNuclear SA, compania care implementează proiectul, a fost înfiinţată în anul 2009, prin promovarea unei structuri de acţionariat în care Nuclearelectrica urma să deţină o cotă de participare de 20%, care a fost apoi majorată la 51% din capitalul social, ceilalţi investitori în proiect deţinând participaţii după cum urmează: RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola câte 6,2%.
Unul din cei şase investitori iniţiali din cadrul EnergoNuclear, acţionarul CEZ, a fost primul care şi-a exprimat intenţia de a părăsi proiectul, în 2010, pentru ca, la începutul acestui an, alţi trei parteneri – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – să notifice celorlalţi acţionari ai EnergoNuclear intenţia lor de a ieşi din afacere. În aceste condiţii, Nuclearelectrica a cumpărat, recent, cu patru milioane euro, acţiunile celor patru societăţi, care deţineau 24,5% acţiuni cumulat. Astfel, la ora actuală, Nuclearelectrica deţine 85% din acţiuni, ArcelorMittal şi Enel fiind celelalte companii care completează acţionariatul EnergoNuclear. Nuclearelectrica intenţionează să rămână cu mai puţin de 50% din acţiuni, motiv pentru care caută investitori.
