Sprijinul pentru energie în Uniunea Europeană este acordat din 2026 aproape exclusiv consumatorilor vulnerabili, prin mecanisme sociale, în timp ce România se află printre puţinele state care mai aplică scheme generale de protecţie, potrivit unei analize realizate de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).
„Deşi România are un preţ la populaţie raportat la puterea de cumpărare (date luna iulie 2025) de circa patru ori mai mare decât ţara cu cel mai mic preţ, are ajutoare (gaz şi electricitate) pentru consumatorii vulnerabili în anul 2026 de circa cinci ori mai mici decât ţara cu preţul cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare”, se menţionează într-un comunicat al AEI.
Potrivit AEI, în 2026 politica UE privind sprijinul la energie a intrat definitiv într-o nouă fază, în care protecţia universală a fost înlocuită de protecţia socială ţintită. „După expirarea mecanismelor de criză – plafonări şi subvenţii generale – aproape toate statele membre au revenit la o logică de piaţă pentru preţuri, compensată prin ajutoare directe doar pentru consumatorii vulnerabili. Faptul că doar patru-cinci ţări mai menţin sprijin pentru toţi consumatorii arată cât de izolate au devenit aceste politici”, se arată în document.
Conform AEI, doar cinci state mai aplică în 2026 măsuri de sprijin pentru toţi consumatorii de gaze – Croaţia, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria – şi doar patru pentru toţi consumatorii de energie electrică – Croaţia, Polonia, Slovacia şi Ungaria. În restul Uniunii Europene, sprijinul este acordat exclusiv consumatorilor vulnerabili, cele mai mari ajutoare fiind în Grecia, Franţa, Malta, Danemarca, Cipru şi Irlanda, unde pot ajunge până la 1.800 de euro pe an.
Reprezentanţii asociaţiei mai subliniază că majoritatea statelor membre au acceptat că subvenţionarea generală este fiscal nesustenabilă, distorsionează investiţiile în eficienţă şi energie curată şi intră în conflict cu regulile climatice şi bugetare europene.
În acest context, din 2026 devine operaţional Social Climate Fund, un nou mecanism european dedicat sprijinirii familiilor vulnerabile afectate de tranziţia energetică, inclusiv prin acoperirea costurilor de încălzire şi energie. „Acesta nu este un nou plafon european, ci un instrument de cofinanţare socială, care mută protecţia de la factura tuturor la sprijinul direcţionat pentru gospodăriile expuse la sărăcie energetică”, se precizează în comunicat.
Totodată, AEI aminteşte că Uniunea Europeană nu mai permite aplicarea unui plafon comun de preţ la gaz pentru consumatorii casnici, mecanismul expirând la 31 decembrie 2024. În perioada 2022-2023, statele din vestul Europei au compensat creşterea preţurilor prin reducerea taxelor şi alocarea de fonduri bugetare, Germania acordând sprijin sub formă de subvenţii directe, limitări de preţ şi reduceri de taxe.
Raportat la populaţie, fiecare cetăţean german a beneficiat astfel de aproximativ 1.717 euro în perioada respectivă, faţă de circa 386 de euro în cazul României în intervalul 2022-2025, exclusiv prin plafonarea preţurilor. „În timp ce Germania şi-a redus veniturile fiscale pentru a proteja consumatorii, România a câştigat din taxele colectate în timpul crizei energetice, banii fiind plătiţi chiar de cei protejaţi”, au subliniat reprezentanţii Asociaţiei Energia Inteligentă.
