Acasă Inedit Trecem la ora de vară

Trecem la ora de vară

de GM

România trece pe 30 martie, ultima duminică a lunii, la ora oficială de vară, ora Europei Orientale, ora 03.00 devenind ora 04.00.

Prin această trecere, orarul de vară din România este corelat cu cel practicat în ţările membre ale Uniunii Europene şi se aplică pentru perioada cuprinsă între ultima duminică a lunii martie şi ultima duminică a lunii octombrie (în 2014 – 26 octombrie).

Pe continentul european, schimbarea se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Belarusului şi Rusiei. Schimbarea, însă, nu este simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar. În unele ţări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În România, odată cu trecerea la ora de vară, diferenţa faţă de timpul universal (GMT) va fi de trei ore. În restul anului, diferenţa orară faţă de ora meridianului Greenwich (GMT) este de două ore.

Ora de vară a fost introdusă în România, pentru prima dată, în 1932. Până în anul 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00 şi prima duminică din octombrie, ora 01.00. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.

În anul 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în anul 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în ţările UE.

Prin introducerea orei de vară, s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui şi să se reducă folosirii luminii artificiale.

Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a Soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog, care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), transmite Agerpres. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite, unde a fost aplicată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

La data de 13 aprilie 1966, Legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau ‘summer time’) din ultima duminică a lui aprilie până în ultima duminică din luna octombrie. Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă de şapte luni, între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

În prezent, ora de vară este folosită în 70 de ţări din întreaga lume, dar nu toate au aceleaşi perioade pentru schimbarea acesteia. Există multe state care au introdus doar experimental ora de vară. China a utilizat-o în perioada 1986-1991. Alte ţări au renunţat recent la modificarea orei: Argentina (2009), Bangladesh (2009), Egipt (2010), Belarus (2010), Armenia (2011), Rusia (2011), Haiti (2012). De asemenea, ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică ora de vară, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului. AGERPRES

din aceeasi categorie