Holzindustrie Schweighofer se concentrează pe activități de transparentizare a surselor de aprovizionare cu materii prime, mai exact cu lemn, susțin responsabili de rang înalt din cadrul companiei. Au fost acuzații că societatea a folosit lemn tăiat nelegal, motiv pentru care Holzindustrie Schweighofer a introdus un sistem de monitorizare prin GPS a transporturilor de lemn. Pe de altă parte, situația financiară a companiei este un solidă, asigurând 0,8% din PIB-ul României, dar susținută mai ales cu lemn din import. Din cauza lipsei infrastructurii din pădure, România pierde bani, pentru că nu poate exploata lemnul în mod optim, consideră oficialii companiei.
„Transparența este totul”, a declarat Michael Proschek-Hauptmann, head of Compliance and Sustenability din cadrul Holzindustrie Schweighofer în cadrul unei conferințe de presă susținută la Viena. Compania a pus în practică un sistem de monitorizare prin GPS ce următește traseul lemnului materie primă, de la locul de încărcare și până la poarta fabricii, numit Timflow. Potrivit oficialilor companiei, sistemul este unic în Europa și asigură trasabilitatea lemnului. „Holzindustrie Schweighofer nu taie lemn direct din pădure, ci îl cumpără de la alte firme. Prin sistemul Timflow vrem să ne asigurăm că lemnul prelucrat de Holzindustrie Schweighofer provine din tăieri legale. Chiar dacă verificăm documentele și traseul parcurs de lemn de la încărcare în camioane și până la poarta fabricii, controlăm și în pădure locurile de unde este recoltat lemnul”, a declarat Dan Bănacu, directorul general al Holzindustrie Schweighofer România.
De altfel, la nivel național trebuie promovate mai multe acte normative, cerute de Comisia Europeană, care să asigure trasabilitatea lemnului. Termenul a fost amânat de mai multe ori, dar proiectele instituie un sistem similar cu cel practicat acum de Holzindustrie Schweighofer.
În ultima perioadă, compania a fost acuzată de organzații neguvernamentale că folosește lemn tăiat nelegal. În primăvară, DIICOT a efectuat percheziţii la fabricile companiei, precum și la Direcțiile Silvice Suceava, Alba şi Hunedoara alături de alți furnizori. Ancheta viza destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice, evaziune fiscală, concurenţă neloială, tăiere fără drept de arbori şi alte infracţiuni aflate în competenţa acestei unităţi de parchet. Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la peste 25 de milioane de euro. L vremea respectivă, compania și-a arătat disponibilitatea de a colabora cu anchetatorii pentru rezolvarea cauzei.
„Nimic din ceea ce facem nu este în afara normelor legale. Considerăm că sistemul nostru de due diligence este unul dintre cele mai dezvoltate din lume”, a ținut să precizeze Dan Bănacu. „Întotdeauna operăm conform normelor legale şi cooperăm cu autorităţile, pentru că este în avantajul nostru acest lucru. Nu ne este teamă de investigaţia din România”, au precizat toți ceilalți membrii din conducerea austriacă a Holzindustrie Schweighofer.
Afaceri prospere
Holzindustrie Schweighofer este cea mai mare companie de preluare a lemnului din țară și a doua din Europa. Datele economice prezentate de responsabili din cadrul companiei arată că, de la înființarea fabricilor în România în 2003, compania a investit 800 milioane de euro și aplătit taxe la stat de 100 milioane de euro, fără a lua în calcul TVA. În prezent, Holzindustrie Schweighofer, care are acționariat austriac, prelucrează 6% din lemnul pus pe piața națională și este responsabilă de 0,8% din PIB-ul României, susțin oficiali ai companiei.
„Ca să fie eficient, lemnul trebuie prelucrat în combinate mari. Înainte de 1990, existau numai astfel de combinate, nu erau firme mici de prelucrare a lemnului. România şi-a plătit datoriile cu cherestea, înainte de 1989. După Revoluţie, însă, toate combinatele au dispărut. Noi aducem valoare adăugată, întrucât vindem lemnul prelucrat la un preţ de 247 de euro metrul cub, în timp ce, în piaţă, lemnul se vinde la 140 de euro/mc”, a declarat Dan Bănacu, directorul general al Holzindustrie Schweighofer România.
Piața lemnului în România a suferit transformări majore în ultimii ani, astfel că, în prezent, compaia folosește doar 40% materie primă din țară, restul lemnului fiind importat, din ţările vecine în principal, dar și din alte țări precum Cehia, Polonia, Germania, Austria. În România, compania deține 5 fabrici de prelucrare a lemnului, unde lucrează aproximativ 2.700 de angajați.
„Produsele realizate în România și Germania ajung în peste 70 de țări din lume. Cele mai mari piețe sunt Japonia și Statele Unite, pentru că acolo se construiește mult cu lemn”, a spus Dan Bănacu. În România rămâne cam 13% din producție.
De altfel, statisticile prezentate se referă la activitățile din România și Germania, dar acolo funcționează o singură fabrică. Cifra de afaceri realizată în cele două ţări s-a ridicat la 532 de milioane de euro.
Dan Bănacu a ținut să atragă atenția că lemnul din România nu este valorificat cum trebuie. Potrivit acestuia, statul pierde bani pentru că nu există suficiente drumuri forestiere care să accesibilizeze pădurea. „În Austria sunt aproxiamtiv 30 metri liniari de drum forestier pe hectar, iar în România 6-7 metri. Dacă a fi mai multe drumuri, ar scădea presiunea pe pădure, iar lemnul ar putea fi exploatat judicios”, a spus directorul general Holzindustrie Schweighofer, care a precizat că pădurile din întreaga Europă au crescut, iar România dispune de un surplus de lemn.
