Transelectrica, compania de transport al energiei pe liniile de înaltă tensiune, va încerca să convingă acţionarul majoritar, Ministerul Economiei, să îi permită să „deturneze” spre investiţii cea mai mare parte a fondurilor pe care le va obţine din listarea pe bursă a 15% din titluri.
„Încercăm să «deturnăm», între ghilimele, o parte din cele 15% din acţiuni spre investiţii. Am vrea şi 99% din acest procent, dar mai trebuie să discutăm cu ministerul”, a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la Gheorgheni, judeţul Harghita, directorul general al Transelectrica, Stelian Gal. El a spus că bugetul de investiţii previzionat pentru anul viitor este de 251 milioane lei, fonduri care vor fi folosite pentru modernizarea sistemului energetic. Investiţiile vor fi finanţate atât din surse proprii ale companiei, cât şi din surse atrase. În 2010, bugetul de investiţii ale Transelectrica este de circa 385 milioane lei. Ambele valori prezentate sunt mai mici faţă de cele estimate iniţial de Transelectrica. Pe de altă parte, directorul Transelectrica a explicat că sumele pentru investiţii ar putea fi mai mari, prin încasarea taxelor de racordare la sistem pe care trebuie să le plătească firmele care încep să producă energie. De exemplu, anul viitor ar urma să se conecteze la sistemul energetic naţional termocentrala pe care Petrom o construieşte la Brazi, dar şi noi centrale eoliene.
Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) Claudiu Stafie, prezent la conferinţă, a afirmat că sumele care vor fi atrase din listarea la bursă a unor pachete de acţiuni de la companii precum Transelectrica sau Transgaz sunt necesare atât companiilor, cât şi bugetului de stat. „Ministerul zice că este nevoie de bani la buget, însă este nevoie şi de bani pentru investiţii la Transelectrica, dar vom găsi acel echilibru, să împăcăm ambele nevoi. Scopul nostru este să valorificăm aceste acţiuni la un preţ cât mai mare”, a spus Stafie.
El a adăugat că România ar putea exporta energie în regiune, şi a sugerat că proiectul cablului electric submarin România-Turcia ar trebui „repus pe tapet”. Proiectul se află în discuţii oficiale de mai mulţi ani, fără să fie însă luată vreo măsură concretă privind derularea investiţiei.
Transelectrica este deţinută de stat, care, prin Ministerul Economiei are 73,69% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea – 13,5% din titluri. Restul de 12,81% din acţiuni sunt listate la bursă.
Investiţie la Gheorghieni
Claudiu Stafie, Stelian Gal, dar şi Peter Simon, preşeditele ABB pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, au participat la inaugurarea staţiei de 220/110/20 kV Gheorghieni, judeţul Harghita. Contractorul general al lucrării a fost ABB România, iar subcontractori pentru acest proiect au fost companiile Tractebel, ELM Electromontaj Cluj, Dacom şi Smart. Durata proiectului a fost de 42 de luni, cu începere în anul 2007 şi finalizare în octombrie 2010. Costul total al modernizării staţiei electrice a fost de 36 milioane lei, finanţarea fiind realizată din surse proprii ale Transelectrica.
Cu acest prilej, Claudiu Stafie a subliniat importanţa investiţiei de la Gheorghieni în asigurarea funcţionării sigure şi continue a sistemului electroenergetic. „Ceea ce este important astăzi, aici, la Gheorgheni, este că inaugurăm o nouă „poveste de succes” a Transelectrica, cu avantaje importante asupra funcţionării Sistemului Energetic Naţional”, a declarat oficialul MECMA.
“Staţia modernizată Gheorghieni va conduce la creşterea siguranţei în exploatare, reducerea costurilor de întreţinere şi exploatare, creşterea siguranţei în alimentarea cu energie electrică a judeţelor Harghita, Covasna, Mureş. Acum, staţia Gheorghieni este o staţie modernă, cu fiabilitate ridicată şi costuri de mentenanţă reduse, adaptată cerinţelor de funcţionare interconectată a sistemului energetic naţional cu sistemul european”, a declarat Stelian Gal.
“Tehnologia de ultimă oră, cât şi conceptul inovator aplicat la modernizarea staţiei 220/110/20 kV Gheorghieni ilustrează preocuparea ABB de a oferi clienţilor săi soluţii eficiente din punct de vedere energetic, în vederea alimentării consumatorilor cu energie de calitate, în condiţii de maximă siguranţă”, a spus, la rândul său, Peter Simon.
În plus, acesta a subliniat că ABB mizează pe creşterea afacerilor din România cu 10% în 2010 faţă de anul 2009 şi cu 15% în 2011. „În 2011 estimăm că cifra de afaceri va ajunge la nivelul din 2008”, a spus Simon. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, ABB a avut în 2008 o cifră de afaceri de 184,1 milioane lei, iar în 2009 de 199 milioane de lei, în creştere cu 8%.
Mori de vânt în Harghita
Ocowind, o companie cu acţionariat maghiar, vrea să construiască la Gheorgheni un parc eolian de 100 MW, a declarat, într-o conferinţă de presă, primarul oraşului, Janos Mezei. El a afirmat că firma va construi 38 de turbine eoliene, iar Primăria Gheogheni i-a acordat deja autorizaţia de construcţie. Pentru acest proiect Consiliul Local a decis în iunie să încheie o convenţie de colaborare cu compania.
Firma, cu sediul la Gheorgheni, are un capital social de 10.000 de lei şi este deţinută de cinci persoane fizice cu cetăţenie ungară, printre care Sandor Repa şi Anita Repa, fiecare având 40% din părţile sociale.
