Traficul şi praful sunt pricipalele cauze care afectează calitatea aerului în oraşe; industria nu mai pune astfel de probleme, este concluzia la care au ajuns experţii prezenţi la Conferinţa ElementAIR organizată de Green Report. România este încă sub procedura de infringement deschisă de Comisia Europeană pentru nerespectarea legislaţiei comunitare referitoare la concentraţii de pulberi în suspensie (PM10). Preventiv, Administraţia Naţională de Meteorologie rulează zilnic prognoze pentru patru localităţi, ca România să fie pregătită în caz de accidente ce pot afecta calitatea aerului.
Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României în anul 2009, pentru că nu au fost respectate prevederile art. 5 alin. (1) din Directiva 1999/30/CE privind valorile-limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător. Iniţial, au fost prinse în această procedură 17 localităţi.
“Municipiile Bucureşti şi Iaşi înregistrează constant, în ultimii ani, depăşiri ale valorilor de pulberi în suspensie (PM10), două dintre principalele cauze fiind traficul intens şi şantierele de construcţii”, a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, informează Agerpres.
“Datele de specialitate arată că, în ultimii ani, mai bine de 40% din populaţia urbană a Europei a fost expusă la concentraţii de pulberi în suspensie (PM10) care au depăşit limitele stabilite de Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În România, două oraşe înregistrează constant depăşiri ale acestui poluant: este vorba despre Capitală şi municipiul Iaşi. Tocmai de aceea, aceste aglomerări au fost încadrate în regim de gestionare I, care implică dezvoltarea de către Primăria Capitalei şi cea a Municipiului Iaşi a planurilor de măsuri de calitate a aerului, astfel încât să fie atinse valorile limită prevăzute de lege”, a spus ministrul, care a precizat că şi alte capitale europene, precum Budapesta, Parisul, Praga, Roma sau Sofia sunt într-o situaţie similară.
Ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu susţine că traficul intens şi şantierele în construcţii reprezintă principalele cauze ale efectelor nocive de poluare asupra sănătăţii. În viziunea oficialului de la Mediu, atunci când vine vorba despre calitatea aerului şi sănătatea populaţiei, responsabilitatea revine autorităţilor locale, iar în sprijinul acestora a fosta elaborată şi adoptată o Hotărâre de Guvern care stabileşte Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului.
Prognoze preventive
Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a atras atenţia asupra necesităţii stabilirii autorităţii care poate decide stoparea funcţionării sursei de poluarea tunci când se depăşeşte norma sanitară. “Cine poate decide întreruperea traficului când se depăşesc limitele maxime admise, de exemplu la Bariera Vergului din Bucureşti? Implicaţiile sunt majore”, a spus Sandu.
Cât priveşte instituţia pe care conduce, ANM este pregătită să prezinte prognoze de evoluţie a unui posibil nor de poluant în 30 de minute de la producerea accidentului. “Cazastrofa nucleară de la Cernobîl a determinat serviciile meteorologice din Europa să poată genera prognoze privind evoluţia unui nor de poluare. În caz de accidente nucleare şi chimice, singurele măsuri pe care le poţi lua sunt cele de protecţie. De aceea sunt importante prognozele. ANM este capabilă ca, în 30 de minute, să dea prognoze cu privire la evoluţia unui nor de poluare pentru următoarele 3 zile, pentru toată zona Balcanilor”, a spus Sandu.
Directorul general a declarat că ANM pune accent pe prevenţie, motiv pentru care, în fiecare zi, sunt rulate programe care să arate prognozele evoluţiei unui nor poluant în caz de accident. “Se fac prognoze pentru Cernavodă, Bechet, pentru că este centrala nucleară de la Kozlodui din Bulgaria, Turnu Severin, unde este fabrica de apă grea, şi la Turnu Măgurele, unde este fabrica de acid sulfuric”, a completat Ion Sandu.
