Tăierile ilegale de lemn din România nu au rămas fără ecou la nivelul Uniunii Europene, așa că a fost deschisă o procedură de infringement împotriva noastră. Contar obiceiului, Comisia Europeană a dat doat o lună autorităților române ca să ia măsurile necesare pentru îndreptarea situației, semn că forul comunitar vrea să grăbească procedurile de sancționare, care s-ar putea solda cu amenzi usturătoare. Și poluarea atmosferică „a produs” o nouă procedură de infringement, dar autoritățile au două luni la dispoziție ca să comunice programul național de control al poluării atmosferice. Asta, în ideea în care el a fost elaborat.
Comisia Europeană (CE) a deschis o procedură de infringement împotriva României cu scopul de a pune capăt exploatării forestiere ilegale, se arată într-un comunicat de presă al CE. Procedura este în prima etapă, cea a scrisorilor de punere în întârziere.
„Comisia îndeamnă România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal. În cazul României, autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare”, se arată în comunicatul de presă, care consideră că „inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal”.
În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările.
„Prin urmare, Comisia a decis astăzi să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române un aviz motivat”, completează comunicatul.
Poluarea atmosferică, încă o procedură de infringement
Poluarea atmosferică din România a ajuns atât de mare că a determinat Comisia Europeană să deschidă o procedură de infringement. România a ajuns deja la Curte de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru poluarea aerului cu particule în suspensie, astfel că noua procedură vine „în completare”.
Comisia îndeamnă România, Grecia și Malta să-și adopte primele programe naționale de control al poluării atmosferice și să le comunice Comisiei, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, se arată într-un comunicat de presă al CE.
În temeiul acestei directive, statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programele lor respective, pentru a-și limita emisiile anuale. Directiva urmărește atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.
Statele membre ar fi trebuit să transmită Comisiei primele lor programe naționale de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019. Până în prezent, Grecia, Malta și România nu și-au îndeplinit obligațiile, în pofida atenționărilor anterioare. Prin urmare, Comisia a decis să emită o scrisoare de punere în întârziere, acordând acestor țări două luni pentru a răspunde și pentru a-și adopta și comunica planurile până la acest termen limită. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române, elene și malteze un aviz motivat, precizează comunicatul.
Reciclarea navelor cu ghinion
România „nu ratează” nicio ocazie ca să primească atenționări din partea Comisie Europene din cauza modului în care gestionează domeniul deșeuri. Acum, România a avansat în procedura de infringement, ajungând în etapa avizului motivat pentru că nu respectă normele UE privind reciclarea navelor.
Comisia solicită României și Suediei să își respecte obligația de a pune în aplicare integral legislația europeană privind reciclarea navelor (Regulamentul UE nr. 1257/2013”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Scopul acestui regulament este de a face reciclarea navelor mai ecologică și mai sigură. Principalul său obiectiv este de a garanta că navele care navighează sub pavilionul unui stat membru al UE sunt reciclate într-un mod sigur și durabil. Este esențial ca statele membre să desemneze autoritățile, administrațiile și persoanele de contact competente, precum și să instituie dispoziții de drept intern referitoare la asigurarea respectării acestor norme ale UE și la sancțiunile aplicabile. Toate aceste obligații trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2018.
În iunie 2019, Comisia a trimis ambelor state membre o scrisoare de punere în întârziere, deoarece acestea nu își îndepliniseră obligațiile. Întrucât conformitatea nu a fost încă asigurată, Comisia a decis să trimită un aviz motivat. România și Suedia au acum la dispoziție două luni pentru a remedia situația prin desemnarea autorităților și stabilirea sancțiunilor. În cazul în care România și Suedia nu iau măsuri în următoarele două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu acest caz.
Aviz motivat pentru gaze fluorurate
Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat din cauza faptului că acest stat nu a adoptat măsuri privind sancțiunile pentru încălcarea Regulamentului (UE) nr. 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră. Gazele fluorurate cu efect de seră, cunoscute și sub denumirea de „gaze fluorurate”, sunt o familie de gaze generate de activitățile umane, utilizate în numeroase aplicații industriale.
Regulamentul urmărește să contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea cu două treimi a emisiilor de gaze fluorurate din UE până în 2030. Gazele fluorurate au un efect puternic de încălzire globală (de până la 23.000 de ori mai mare decât cel al dioxidului de carbon). Legislația UE stabilește norme stricte privind utilizarea gazelor fluorurate și condițiile legate de introducerea pe piață a produselor care conțin aceste gaze.
În temeiul normelor adoptate de statele membre, ar fi trebuit să fie introduse sancțiuni până la 1 ianuarie 2017 și să fie luate toate măsurile necesare pentru asigurarea punerii lor în aplicare. Sancțiunile trebuie să fie efective, proporționale și cu efect de descurajare.
Introducerea în legislația națională a unor sancțiuni adecvate reprezintă un element esențial pentru asigurarea conformității cu regulamentul și, prin urmare, pentru limitarea schimbărilor climatice. Existența sancțiunilor este deosebit de importantă în vederea prevenirii comerțului ilegal cu hidrofluorocarburi. De asemenea, statele membre au convenit să notifice Comisiei măsurile naționale privind sancțiunile până la 1 ianuarie 2017.
Până în prezent, Comisia nu a primit nicio notificare din partea României referitoare la măsurile naționale privind sancțiunile. Prin urmare, Comisia a trecut la a doua etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, trimițând României, în urma scrisorii de punere în întârziere din iulie 2019, un aviz motivat. România are la dispoziție două luni de la data primirii avizului motivat pentru a comunica măsurile respective Comisiei, se arată într-un comunicat de presă al CE.
Debut de infringement pentru netranspunerea directivei orivind spălarea banilor
Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere către 8 state membre, printre care și România din cauza faptului că aceste țări nu au notificat nicio măsură de punere în aplicare a celei de-a 5-a Directive privind combaterea spălării banilor (a 5-a Directivă AML).
Normele privind combaterea spălării banilor sunt cruciale în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Recentele scandaluri de spălare a banilor au evidențiat necesitatea unor norme mai stricte la nivelul UE. Lacunele legislative dintr-un singur stat membru afectează întreaga UE. Din acest motiv, normele UE ar trebui să fie puse în aplicare și supravegheate în mod eficient, pentru a combate criminalitatea și a asigura protecția sistemului financiar.
Toate statele membre aveau obligația de a transpune normele cuprinse în cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020. „Comisia regretă faptul că statele membre în cauză nu au transpus directiva la timp și le încurajează să facă acest lucru de urgență, ținând seama de importanța acestor norme pentru interesul colectiv al UE”, precizează Executivul comunitar. În absența unui răspuns satisfăcător din partea statelor membre respective în termen de 2 luni, Comisia poate decide să le trimită avize motivate.
