La trei ani de la intrarea în funcțiune a celebrului sistem de trasabilitate a lemnului Sumal 2.0, autoritățile anunță că va fi creată varianta superioară, 3.0. STS ar urma să facă și această versiune, bani ar fi, granturi prin PNRR, dar nu se știe când va fi funcțional noul sistem; ministrul Mediului este mulțumit că se va face. Noua variantă a Sumal va fi un sistem unic în Europa, ce va îngloba tehnologii inovative și informații satelitare. Împotriva României este deschisă o procedură de infringement din cauza tăierilor ilegale de pădure, Sumal 3.0 fiind considerat un element de bază pentru rezolvarea problemei legate de lemnul ilegal.
„Sumal 2.0 a fost cel mai bun lucru care se putea întâmpla vreodată pentru pădurile din România. Spun asta pentru că acest sistem a schimbat total modul de supraveghere a tăierilor din pădurile țării, dar și a transporturilor de material lemnos pe drumurile României”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului, luni, 29 ianuarie 2024, într-o conferință de presă, la care a participat și directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), general ing. Ionel Sorin Bălan.
„De trei ani încoace, totul este digitalizat, totul este raportat în timp real în sistem, iar orice activitate care implică pădurile din România (exploatare, transport, depozitare) este dependentă 100% de Sumal. Cu Sumal 2.0 nu doar că știm dinainte unde vor avea loc exploatări forestiere, dar știm cu exactitate și când se vor întâmpla acestea! De când funcționează sistemul Sumal 2.0 au fost generate în medie 14.200 de avize pe zi. Asta înseamnă circa 5,14 milioane de avize pe an și 15,63 de milioane de avize în cei trei ani de funcționare”, a spus Fechet.
Ministrul Mediului vrea ca sistemul Sumal să treacă la o nouă versiune, 3.0, care să înglobze mai multe elemente de tehnică avansată, care să permită noi funcțiuni ce să conducă la o cât mai bună trasabilitate a lemnului și la reducerea cât mai mult a tăierilor ilegale.
„În legătură cu vulnerabilităţile care astăzi există, dar şi pentru că ne pregătim să supraveghem pădurea cu tehnologii avansate – hărţi satelitare, camere de supraveghere video şi tehnologia LiDAR (n.r. – Light Detection and Ranging) – am decis împreună cu colegii de la STS să începem dezvoltarea versiunii Sumal 3.0. Ne dorim ca Sumal 3.0 să elimine orice vulnerabilitate constatată şi să pregătească aplicaţia pentru viitoarele tehnologii inovative şi noile cerinţe operaţionale. Chiar astăzi vom pune în consultare publică textul Ordonanţei de Urgenţă pentru dezvoltarea noii versiuni. Este important să precizăm că noua versiune nu înseamnă, ca şi în cazul sistemului Sumal 2.0, o variantă construită de la zero, ci vom implementa o arhitectură informatică adaptată, cu tehnologie la zi. Cu alte cuvinte, vom păstra tot ce a fost bun şi tot ce a funcţionat în vechea versiune şi vom corecta ceea ce putem corecta şi vom completa aplicaţia cu noi funcţionalităţi”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, Sumal 3.0 va avea cuprinde și 3 componente interconectate: monitorizarea prin intermediul imaginilor satelitare, supravegherea prin intermediul unui sistem de camere video, monitorizarea fondului forestier utilizând senzori LiDAR, care vor scana fondul forestier național o dată pe an, la o densitate de cel puțin 30 de puncte pe metru pătrat. Treburile sunt complexe, de la camere de supraveghere și până la un avion care să culeagă datele din teren. În plus, pe mașinile care vor transportă lemn vor fi puse GPS-uri, pentru urmărirea acestora.
Economii de la STS
„Prin faptul că echipa de dezvoltare de la STS a utilizat tehnologii moderne, de tip open-source, în dezvoltarea Sumal 2.0, a generat o economie la bugetul de stat de aproximativ 12 milioane de euro. Astfel că, în proiectarea noului sistem, vom menține modelele de bună practică. Sumal 3.0 înseamnă upgrade pe tehnologii, putere mai mare de procesare, eficiență a resurselor, o interacțiune mai bună a utilizatorilor cu aplicația și posibilitatea de a integra alte inițiative ale ministerului care vor conduce la protejarea mediului înconjurător. Sumal este una dintre componentele de transformare digitală a României, alături de celelalte aplicații de utilitate publică despre care auzim tot mai des în ultimii ani că trebuie să fie interoperabile. Iar acesta va fi rolul Cloud-ului Privat Guvernamental al României: va oferi posibilitatea să avem sisteme informatice interoperabile, standardizate, sigure și eficiente pentru cetățean”, a punctat directorul STS, general ing. Ionel-Sorin Bălan.
Costuri mari
Costurile Sumal 3.0 pleacă de la 46 milioane de euro, dar ministrul Mediului nu știe la cât se va ajunge, în cele din urmă. „Dacă discutăm strict de finanţarea Sumal vor fi 46 de milioane de euro finanţare din PNRR, adică bani pe care statul român nu urmează să îi înapoieze, pentru că sunt din granturi, nu din împrumuturi, participă la digitalizarea sistemului, hărţi satelitare, camere de monitorizare video şi sistemul LiDAR. Sume care, bineînţeles, că vor fi completate şi de alte investiţii pe care împreună cu colegii de la STS, vom fi nevoiţi să le facem. Atunci când discutăm despre fezabilitatea acestor cheltuieli, atunci când ne facem socotelile, eu cred că nu ar trebui numai să vedem în câţi ani ne recuperăm aceste investiţii, gândindu-mă la diminuarea cantităţii de masă lemnoasă recoltată ilegal şi aş vrea să înţelegem în profunzime acest fenomen şi să ne gândim şi la impactul social. Cred că fie că vom cheltui 46 de milioane de euro sau 56 sau 66, suntem obligaţi să rezolvăm această problemă şi să rezolvăm toate breşele din ce în ce mai puţine, pe care sistemul astăzi încă le mai are. Nu pot decât să mă bucur că finanţăm aceste investiţii folosind banii europeni, şi nu bugetul naţional, lucru care ar fi putut să întârzie şi mai mult toate aceste lucruri pe care ni le propunem”, a ținut să precizeze Mircea Fechet.
Ministrul Mediului nu a putut avansa niciun termen privind finalizarea Sumal 3.0; important pentru demnitar este că procesul a fost demarat. Totuși, există șanse ca această variantă să ajungă să fie aplicată mult mai repede decât Sumal 2.0, având în vedere că PNRR se termină în 2027.
