Necesarul de import al gazelor al țării noastre s-a redus la 15% anul trecut și pentru anul acesta se vizează o cifră de 9%, însă nu vom depăși 10-12%, a declarat Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul dezbaterii pe teme energetice organizată de Grupul de Presă Bursa, “Energia în priză”.
El a mai spus că, din cauza reducerii cererii, pentru acest an s-a stabilit și un target mai mic pentru înmagazinare, deoarece trendul de consum este descrescător, ca urmare a creșterii prețului gazelor și, de asemenea, a eficientizării consumului. „Nu putem stabili un nivel de înmagazinare mai mare decât are nevoie piața”, a spus Niculae Havrileț. Potrivit domniei sale, cantitatea de gaze din producția internă este excedentă, datorită perioadei verii, iar, până la 1 noiembrie, se vor mai putea înmagazina câteva milioane de metri cubi de gaze, ajungând, la această dată, la o cantitate de 2,8-3 miliarde mc înmagazinată.
Iulian Chifu, consilier al preşedintelui României, a declarat, la rândul său, că „securitatea energetică prin interdependenţă este pusă sub semnul întrebării”. Securitatea energetică prin interdependență trebuie regândită, în condițiile în care avem un partener care iese din reguli, a spus Chifu. „Odată ce se produce această ieșire din reguli, este pusă sub semnul întrebării securitatea energetică prin interdependență”, a spus consilieru prezidenţial, referindu-se la situația creată în Europa prin reducerea livrărilor de energie de către gigantul rus Gazprom.
El a menționat că, în prezent, la nivel european, sunt preocupări pentru studii prospective, pentru a se vedea care este evoluția securității energetice și a aprovizionării în domeniu, până în anul 2035. „Orice proiect energetic major are nevoie de 20 de ani ca să producă primele rezultate. Pentru intervalul în cauză, există un centru de cercetare la Londra, care analizează această dimensiune. Temele majore ale analizei sunt relația dintre politic și economic, întrucât există constrângeri politice date de criză sau diferite conflicte, dar și condiționări de natură enegetică: raportul dintre regional și european, respectiv tipul de energie cu care ne vom aproviziona în 2035”, a mai spus consilierul prezidenţial. Iulian Chifu a menționat că nu vom face saltul la generația viitoare de resurse în 2035, astfel că vor fi folosite tot hidrocarburile, energia electrică și cea verde.
Termocentralele ”trase pe dreapta”
Țara noastră are rezerve de cărbune pentru o perioadă de 30-40 de ani, însă avem un lignit inferior, a cărui procesare nu este rentabilă, a spus, la rândul său, Laurenţiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), care a atras atenția că societatea are reale dificultăți în intrarea pe piață. „Trebuie să găsim tot felul de canale de export, să combinăm tot felul de energii”, a declarat Ciurel, avertizând că, în aceste condiții, e tot mai mare probabilitatea ca, anul viitor, CEO să nu mai aibă în funcțiune nicio termocentrală. „După ce am investit ca să îndeplinim toate condițiile de mediu impuse de UE, ne vedem în situația că nu mai putem plăti certificatele de emisii de CO2”, a afirmat Ciurel. În opinia sa, se impune integrarea producătorilor de energie din surse diverse, care reprezintă „singura soluție viabilă” pentru sectorul pe care îl reprezintă.
Lemnele îndeplinesc cota de energie regenerabilă
Țara noastră are o cotă de 24% energie regenerabilă în consumul final brut de energie, conform normelor europene în materie, iar cea mai mare parte din aceasta nu este îndeplinită prin utilizarea electricității verzi, ci prin încălzirea cu lemne, a declarat Ionel David, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA).
El a menționat că 40% dintre locuințele din țara noastră se încălzesc în acest fel, utilizând circa patru tone de lemne anual. „Aproximativ două treimi din ținta pe care o avem de îndeplinit vin din acest tip de încălzire”, a spus Ionel David, precizând că, la nivelul UE, țările care și-au realizat cotele pot „vinde” surplusul către statele care nu își îndeplinesc țintele, prin transferuri statistice pentru energia regenerabilă.
România trebuie să fie atentă la deciziile cu privire la investițiile în energia electrică, a spus, la rândul său, Ion Lungu, președinte al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), care a precizat că suntem în urmă cu nouă ani din punct de vedere al consumului, undeva la nivelul anului 2005. „Anul 2009 a însemnat dezastru pentru consumul de energie electrică”, a spus Ion Lungu, care a explicat că, în acel an, consumul a avut cea mai mare scădere de după anul 1990, de 8,26%. „După anul 2009, acesta și-a revenit, însă, în prezent, este din nou în declin”, a adaugat acesta.
Reprezentantul AFEER consideră că ar trebui identificată nevoia reală de investiții în partea de producție a energiei electrice și trebuie luate decizii atent, deoarece riscăm să ajungem la situația din energia regenerabilă, care este considerată „oaia neagră a sistemului energetic”. „Să ne estimăm realmente necesitatea și după aceea să ne gândim la investiții”, a adaugat Ion Lungu.
Pe de altă parte, Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi (ACUE), este de părere că ţara noastră are nevoie urgentă de o strategie energetică, însă, înainte ca aceasta să fie definitivată, ar trebui realizate o serie de alte documente, printre care se numără o strategie industrială şi una de competitivitate. De asemenea, aceasta şi-a exprimat speranţa că prevederile legislative din domeniul energetic vor fi predictibile şi vor oferi încredere oamenilor de afaceri să investească la noi. Pe de altă parte, ea crede că „înainte să ne gândim la construirea unor noi capacităţi de producţie, trebuie să fim conştienţi de faptul că această energie trebuie şi consumată. Cât producem, atât consumăm, iar noi avem deja consumul asigurat”.
Şi Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Resurselor Minerale (ANRM), este de părere că predictibilitatea fiscală este una dintre problemele care trebuie rezolvate cât mai curând în sectorul resurselor minerale. El a spus că fără predictibilitate nu poate fi creat echilibrul necesar pentru explorarea unor noi perimetre de resurse minerale. Duţu a anunţat că se află în pregătire o nouă rundă de licitaţii pentru explorarea a 25 de perimetre on-shore şi 8 perimetre off-shore. „Vrem ca aceste resurse să fie explorate în condiţii optime şi în parametrii economici în care evoluează România”, a conchis acesta.
Nevoie de investiţii
Sectorul energetic din țara noastră are nevoie de investiții foarte mari, potrivit lui Frank Hajdinjak, director general al E.ON România, care a menționat că societatea pe care o conduce își continuă planul de investiții, care este unul record pentru anul curent. „E.ON nu se va implica în super-proiecte de centrale, uriașe. Ne interesează investițiile mici, apropiate de consumatori”, a spus Frank Hajdinjak. El a adăugat că liberalizarea pieței electricității din țara noastră s-a bucurat de succes, este o piață fluidă, în care „toate elementele din lanț sunt la locul lor”.
De asemenea, Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica, a declarat că investițiile în domeniul energetic sunt esențiale pentru ca România să devină independentă din acest punct de vedere, menționând că societatea pe care domnia sa o reprezintă promovează proiectele de dezvoltare a reactoarelor 3 și 4. „Nu ne putem imagina ca o țară precum România, în timp, pe termen mediu și lung, să nu aibă acest schelet extrem de bine dezvoltat și pus la punct”, a spus Daniela Lulache.
Ea a menționat şi avantajele pe care le are România în acest domeniu: rezervele de uraniu, care pot fi folosite în producția de energie nucleară, precum şi o experiență pe care alte țări nu o au și, de asemenea, performanțe demonstrate în domeniu. „Cred că posibilitatea ca industria nucleară să-și arate nenumăratele fețe și să ajute la dezvoltarea învățământului, educației, la crearea de locuri de muncă bine plătite sunt elemente care merită luate în calcul”, a subliniaat directorul Nuclearelectrica, aducând în atenție nevoia de investiții în unităţile 3 și 4 de la Cernavodă. „Nu va veni nimeni să investească doar pentru că noi propunem un proiect, ci pentru ca să realizeze profit. Dar, orice investiție în energie este costisitoare, nu se poate recupera prin prețurile de pe piață”, a spus Daniela Lulache, precizând că, astfel, devine evident rolul statului în susținerea unui asemenea proiect.
Pe de altă parte, Martin Zmelik, Country Manager și Președinte al Directoratului CEZ România, este de părere că sistemul energetic din România are nevoie de educație, nu numai în ceea ce privește producătorii și furnizorii, ci și consumatorii. Potrivit acestuia, dezvoltarea este un punct asupra căruia trebuie insistat în țara noastră, deoarece, cel puțin în sectorul industrial, întâlnim o oarecare stagnare și, astfel, sistemul energetic are nevoie de „oarecare mișcare”. „Există înalt potențial energetic”, a adăugat Martin Zmelik, subliniind că sunt anumite aspecte care ar duce la schimbare, cum ar fi diminuarea consumului, managementul costurilor, procesul de educare și diminuarea pierderilor.
