Studiul de fezabilitate al proiectului AGRI, prin care gazele lichefiate vor veni din Azerbaijdan în România, va fi gata în prima jumătate a acestui an, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei. Studiul de fezabilitate ar fi trebuit să fie finalizat încă din aprilie 2012, dar proiectul a fost “uitat” din 2011. AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconnecter) ar trebui să aducă circa 7 miliarde mc de gaze anual din Azerbaidjan, prin conducte, până la terminalul de lichefiere a gazelor în Kulevi (port în Georgia, pe malul estic al Mării Negre), de unde se vor încărca pe vase speciale până la un terminal de delichefiere a gazelor la Constanţa, de unde, pe conducte, vor putea ajunge în România şi, de aici, prin gazoductul Szeged – Arad, oriunde în Europa. Şi Ungaria s-a alăturat proiectului. Problemele proiectului se referă exact la fezabilitatea acestuia: terminalele de lichefiere/delichefiere sunt foarte scumpe (minim 1 miliard de euro unul), iar vasele de transport pentru gazul lichefiat, la rândul lor extrem de scumpe, sunt şi adevărate “bombe“ plutitoare. Pentru ca proiectul să fie fezabil economic, ar trebui ca aceste vase să poată transporta gazele azere oriunde în lume. Dar, ca să poată ajunge şi la alte porturi decât cele din Marea Neagră, ar trebui să treacă prin Bosfor şi Dardanele. Iar turcii nu sunt de acord ca acestea să le tranziteze strâmtorile, de teama unor dezastre ecologice şi nu numai!
Pe de altă parte, AGRI are concurenţă din Bulgaria. Încă din noiembrie 2009 se discută despre proiectul AGBI (Azerbaidjan Georgia Bulgaria Interconnecter), prin care gazele azere, comprimate (mai ieftin de transportat decât cele lichefiate), vor ajunge în Bulgaria. Proiectul ar urma să transporte tot 7 miliarde mc de gaze anual. Dar, la fel ca românii, şi bulgarii “au uitat“ de proiect!
Ministrul Economiei, Constantin Niţă, s-a întâlnit cu ministrul azer al Energiei, Natiq Aliyev, cu Vitaliy Baylarbayov, membru al board-ului AGRI, cu Rovnag Abdullayev, preşedintele SOCAR (compania petrolieră azeră de stat), cu Elshad Nassirov, vicepreşedintele SOCAR, şi cu Hamza Karimov, CEO SOCAR România.
“În cadrul întâlnirii au fost discutate oportunităţile de cooperare economică în vederea creşterii nivelului schimburilor comerciale dintre cele două ţări, proiectul AGRI, oportunităţile de investiţii pe piaţa din România. De asemenea, a fost abordată problematica colaborării între companiile azere şi cele române, în vederea dezvoltării de proiecte comune la nivel internaţional”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii ministerului au arătat că vizita delegaţiei azere confirmă interesul pentru implementarea măsurilor de cooperare economică discutate în timpul vizitei premierului Victor Ponta în Azerbaidjan, în iunie 2013.
“Am discutat cu ministrul Natiq Aliyev despre valorificarea potenţialului în ceea ce priveşte schimburile comerciale dintre România şi Azerbaidjan. La sfâşitul anului 2013, acestea se ridicau la aproximativ 95 milioane de dolari, nivel care nu exprimă potenţialul real al celor două economii. În acest sens, este necesară o dinamizare a contactelor dintre companiile şi firmele din cele două ţări, prin intermediul Camerei de Comerţ bilaterale Azerbaidjan – România, inaugurată în martie 2013“, a declarat Constantin Niţă.
În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energetic, cele două părţi şi-au reiterat interesul pentru dezvoltarea proiectului AGRI. În prima jumătate a acestui an este aşteptată finalizarea studiului de fezabilitate, urmând ca părţile implicate în proiect să ia o decizie pe baza datelor incluse în studiu, se mai precizează în comunicat.
“În cadrul întâlnirii, am discutat cu reprezentanţii azeri despre oportunităţile de colaborare între companiile din România şi cele din Azerbaidjan pe proiecte dezvoltate la nivel local şi internaţional. Expertiza şi experienţa specialiştilor români pot contribui la succesul oricărui proiect din domeniul energetic – electricitate, petrol & gaze, industrie. În acelaşi timp, am transmis părţii azere oportunitatea cooperării în sectorul petrochimiei“, a adăugat Constantin Niţă.
Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Economiei, la 31 decembrie 2013, volumul total al schimburilor comerciale româno – azere era de aproximativ 95 milioane de dolari. Exportul românesc a înregistrat o creştere foarte importantă în perioada amintită (+92,91%) şi se cifrează la 43,79 milioane de dolari.
Importul de petrol din Azerbaidjan reprezintă circa 92% din volumul total al importurilor României pe această relaţie. Principalele poziţii la exportul românesc sunt: maşini, aparate şi echipamente, produse farmaceutice, lemn şi articole din lemn, produse ale industriei alimentare.
O delegaţie azeră condusă de ministrul Energiei Natiq Aliyev s-a aflat la Bucureşti, la invitaţia oficială a premierului Victor Ponta, cu care a avut întâlniri. Delegaţia a mai discutat cu ministrul Economiei, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, dar şi cu preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu.
La întâlniri au participat şi reprezentanţi ai unor companii româneşti.
“Europa are parte de numeroase provocări legate de diversificarea surselor de aprovizionare pentru asigurarea securităţii energetice, menţinerea competitivităţii industriei şi economiei şi dezvoltarea infrastructurii. Compania SOCAR are experienţă şi expertiză internaţională în dezvoltarea de proiecte majore, elemente ce pot contribui la îndeplinirea obiectivelor europene din domeniul energicei“, a declarat Rovnag Abdullayev, preşedinte SOCAR, într-un comunicat.
Potrivit lui Hamza Karimov, CEO SOCAR România, compania a devenit, într-un timp foarte scurt, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de energie. Compania a investit peste 50 de milioane de euro în România şi a creat mai mult de 320 de locuri de muncă. “Vă asigur că vom continua ritmul investiţiilor şi în perioada următoare. Am demonstrat că tradiţia produselor şi serviciilor azere este o garanţie a calităţii, iar clienţii români apreciază acest lucru“, a precizat Hamza Karimov.
Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan – SOCAR- investeşte anual miliarde de dolari în infrastructura de transport şi este angrenată, pe plan european, în proiecte cheie, menite să crească securitatea energetică a Europei, prin diversificarea resurselor de gaze naturale.
Din anul 2011, compania s-a implicat în România prin SOCAR Petroleum S.A. şi în crearea şi consolidarea unei reţele de benzinării la nivel naţional. Astfel, compania deţine o reţea de 27 de staţii de alimentare, fiind unul dintre jucătorii importanţi pe piaţa distribuţiei de carburanţi din România. Până în prezent compania a creat peste 320 de locuri de muncă şi a derulat investiţii de peste 50 milioane de euro în România.
