Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030 este primul document oficial în care autoritățile recunosc că vom avea doar un singur nou reactor nuclear.
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) a lansat PNIESC în dezbatere publică, document prin care România își impune anumite ținte pentru reducerea cu 44% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030, față de anul 2005. În PNIESC se arată că ponderea globală a energiei din surse regenerabile (SRE) în consumul final brut de energie va fi, în anul 2030, de 30,7%. În ceea ce privește eficiența energetică în 2030, față de 2007, consumul primar de energie trebuie să scadă cu 45,1%, iar consum final de energie – cu 40,4%.
Astfel, pentru atingerea țintelor, România va dezvolta capacități noi eoliene și fotovoltaice de aproximativ 6.900 MW comparativ cu anul 2015. Planul prevede și construirea a 2.900 MW pe gaze naturale (ciclu combinat și cogenerare) și 1.088 MW în hidrocentrale peste 10 MW.
De remarcat este și altceva: în acest document se arată că, până în anul 2030, se vor construi 675 MW nucleari. Altminteri spus, se va construi doar un singur reactor la Cernavodă!
Este, practic, primul document oficial în care se arată că în România se va mai construi doar o unitate nucleară! Până acum s-a discutat de realizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă.
Epopeea Unităților 3 și 4 de la Cedrnavodă
Unitățile 3 și 4 se află în conservare încă din anul 1992. Rata totală de finalizare, potrivit site-ului Societății Naționale Nuclearelectrica (SNN – operatorul centralei nuclearo-electrice – CNE – de la Cernavodă) este de circa 15% la Unitatea 3 și 14% la Unitatea 4, constând în lucrări civile la clădirea reactorului, clădirea turbinei și clădirea pentru servicii.
Dezvoltarea de noi unități nucleare în România se află în discuție încă din anul 2003. Studiul de fezabilitate realizat de Deloitte&Touche și prezentat Consiliului de Administrație al SNN în luna martie 2006 a identificat ca soluție optimă pentru realizarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă înființarea unei Companii de Proiect, formată din investitori locali și străini. Guvernul român a anunțat la data de 14 septembrie 2006 realizarea a două noi unități nucleare în România.
Prin HG 643/2007, Guvernul României a aprobat strategia de atragere a investitorilor și, în urma depunerii ofertelor, 6 companii au fost selectate pentru realizarea proiectului, fiecare investitor obținând un procent din numărul total de acțiuni, proporțional cu capitalul investit: Nuclearelectrica (51%), ArcelorMittal România( 6,2%), CEZ Republica Cehă (9,15%), GDF SUEZ Belgia (9,15%), ENEL Italia (9,15%), Iberdrola Spain (6,2%) și RWE Power Germania (9,15%). Pe 29 martie 2009 a fost înregistrată compania de proiect, sub denumirea SC EnergoNuclear SA. Până la sfârșitul anului 2013, toți investitorii străini s-au retras din proiect, acțiunile EnergoNuclear fiind deținute, în prezent, doar de Nuclearelectrica.
În data de 22.08.2014, Adunarea Generală a Acționarilor SNN a aprobat Strategia de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă, prin lansarea unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat (IP) în vederea constituirii unei societăți, respectiv un joint-venture. Procedura a fost lansată în data de 27.08.2014, iar prima etapă, cea de calificare s-a încheiat la data de 09.09.2014, odată cu calificarea investitorului China General Nuclear Power Corporation (CGNPC). De atunci, se tot pșoartă discuții cu chinezii, dar proiectul n-a avansat, practic, deloc.
Recent, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a reiterat ideea premierului Ludovic Orban, de a se construi cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă cu parteneri occidentali, mai ales că actualul acoord “nu s-a mișcat”. “Mi se pare normal să facem aceste investiții strategice cu parteneri din NATO. Avem discuții cu Nuclearelectrica săptămânal, evaluăm acordul făcut de Nuclearelectrica cu partenerul chinez, să vedem exact ce este acolo. Acest acord nu s-a mișcat. Se negociază de cinci ani, ce s-a întâmplat? Decizia trebuie luată anul acesta și trebuie începută investiția pentru reactoarele 3 și 4”, a declarat ministrul, într-un interviu acordat HotNews.
El a explicat că nu pot fi demarate discuții cu alte companii atâta timp cât există acordul cu compania chineză pentru cele două reactoare și a reiterat ideea existenței scenariului în care compania de stat poate construi un singur reactor.
“Dacă statul nu ia dividende de la SNN (n.r. – așa cum s-a întâmplat în anul 2019), și vom continua cu această politică în anii următori, Nuclearelectrica are posibilitatea să construiască un reactor pe cont propriu, cu fonduri proprii și atrase, și, probabil, cu unele garanții stat”, a declarat ministrul.
