După agricultori, fermieri, cadre sanitare, polițiști, gardieni este rândul celor din sectorul energetic să se revolte. Deocamdată, o fac doar la tribunal sau demonstrând, prin studii și scrisori deschise, că nu este normal ceea ce se întâmplă acum în piață! De altfel, aceștia vin și cu soluții pentru depășirea situației actuale. Mai ales că, fiind, dacă nu cel mai mare, oricum printre cei mai mari contributori la bugetul statului, companiile și angajații din sector realizează că, din banii lor, le cresc salariile și subvențiile tuturor celorlalte categorii ce protestează acum. Și, dacă lor nu le merge bine, nimănui în țara asta nu-i va merge bine!
Reamintim, din cauza crizei sanitare (pandemia de coronavirus), urmată de criza economică și apoi geopolitică (invazia Rusiei în Ucraina) s-a ajuns la o criză în sectorul energetic mondial, dar, în special, european (aflat și într-o puternică etapă de tranziție energetică). Urmarea: prețuri uriașe la energie și resurse energetice (curent, gaze, carburanți etc.).
Pentru a proteja populația și economia de prețurile uriașe la energie și gaze, autoritățile au instituit, din anul 2021, o schemă de plafonare/compensare a facturilor, valabilă până la sfârșitul lunii martie 2025, în care prețul final al electricității este fixat la maxim 1,3 lei/kWh (preț ce include toate componentele) și 0,35 lei/kWh (la gaze).
Subvenția se aplică în doi pași: în primul pas, furnizorii încasează de la clienții casnici și non-casnici doar sumele plafonate/compensate, dar plătesc suma întreagă pe lanț (producătorilor, distribuitorilor, transportatorilor, inclusiv taxele și impozitele către stat). Practic, în prima fază, furnizorii susțin, în numele statului, schema de ajutor pentru populație și economie. În a doua fază, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) verifică documentele transmise de către furnizori, aceștia primesc înapoi, de la stat, prin ministerele Energiei (pentru consumatorii non-casnici) și Muncii (pentru populație), diferențele pe care le-au plătit în prima fază. Banii rambursați de stat provin din Fondul de Tranziție Energetică, stabilit prin aceeași legislație prin care se instituie schema de sprijin. Fondul este alimentat din supra-taxarea producătorilor de energie și traderilor de energie și gaze. Adică tot de sectorul energetic.
Supra-taxare retroactivă
Atâta doar că supra-taxele introduse de către autorități se aplică retroactiv! Potrivit unui comunicat al PATRES (Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie Regenerabilă din România) modificările dese ale legislației se suprapun peste aplicarea ”sui-generis” a acestora de către organele fiscale. Mai exact, retroactiv! (vezi – Studiu Biris-Goran). ”PATRES a solicitat imperios autorităților, în repetate rânduri, să ia în calcul o formulă echitabilă care să stea la baza măsurilor de supraimpozitare a producătorilor de energie electrică, pentru a nu pune în pericol producția de energie verde. În adresele transmise, am semnalat că, în cazul producătorilor de energie din surse regenerabile, dacă se va menține aplicarea Contribuției la Fondul de Tranziție Energetică cu considerarea în formula de calcul a tuturor veniturilor, fără a se ține cont într-un mod echitabil și de cheltuielile obligatorii, producătorii vor putea ajunge în situația în care acumulează pierderi, punând în pericol stabilitatea întregului sistem energetic național”, se arată în comunicat.
De altfel, pentru ca lucrurile să se reașeze pe fundamente normale, pentru că autoritățile n-au dat semne că iau în considerare solicitările ”regenerabililor”, aceștia s-au adresat instanțelor judecătorești, iar PATRES s-a alăturat demersurilor companiilor membre.
Nu este singurul exemplu de modificare și aplicare a legislației! Într-un studiu realizat de firma de consultanță Biriș – Goran, ”Analiza sistemului de impozitare specific sectorului upstream (n.r. – producție) al țițeiului și gazelor naturale din România” (vezi –COMUNICAT DE PRESĂ – PATRES), se arată că în România există o evoluție semnificativ disproporționată a impozitării specifice în perioada 2020 – 2022. Potrivit studiului, sistemul de impozitare specific sectorului upstream al țițeiului și gazelor naturale din România este alcătuit din șase taxe: redevențe petroliere, impozitul pe veniturile suplimentare obținute din dereglementarea prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale din producția internă proprie extrase din perimetre petroliere offshore și/sau perimetre onshore de mare adâncime, impozitul pe veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale, contribuția de solidaritate și impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale (descris în paralel în legislație și ca impozit specific pe cifra de afaceri).
La acestea se adaugă a 7-a taxă, contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, ce se aplică la producția de energie electrică și trading de gaze naturale și energie electrică.
Tot în studiu se arată că impozitarea suplimentară a crescut de 11 ori (n.r. – cu 1.100%!) în 2022 față de anul 2020, în timp ce redevențele au crescut de 5,2 ori în 2022 față de anul 2020. Această evoluție discrepantă a categoriilor de impozitare specifică a condus la creșterea ponderii impozitării suplimentare, de la 51% în 2020, la 69% în 2022 din totalul impozitării specifice (excluzând contribuția de solidaritate).
Potrivit analizei, la nivel european, România înregistrează de departe cea mai ridicată rată de impozitare efectivă în anii 2021 și 2022, situându-se la un nivel de 4 ori mai mare decât media simplă a ratelor efective de impozitare identificate în celelalte state europene.
Prețul gazelor ar putea exploda după eliminarea subvenției
Asociația Energia Inteligentă (AEI) cere autorităților, printr-o scrisoare deschisă (vezi –Scrisoare deschisa AEI), să ia măsuri pentru ca prețurile să nu se dubleze după ce se elimină subvenția, în principal la gaze naturale, și se revine la piața dereglementată.
Printre altele, AEI cere abonament la gaze (care ar aplatiza efortul financiar al consumatorilor pe tot anul), publicarea marjei comerciale pe facturile de gaze, separarea activităților de trading de cea de furnizare en detail, reducerea TVA de la 19% la 5%, stabilirea unor indicatori ai sărăciei energetice și impunerea prin lege a țintelor de diminuare a sărăciei energetice, măsuri destinate creșterii performanței energetice de tipul reabilitării termice a locuinței, respectiv de eficientizare a consumului, Plan de Urgență Energetică etc.
Departe de noi ideea de a plânge de mila companiilor din sectorul energetic! În special a celor din producția clasică de energie și gaze naturale. Vremurile chiar au fost ”de partea lor”, așa că au făcut profituri istorice! Totuși, nu putem să nu observăm că acele vremuri, dacă nu s-au încheiat încă, oricum sunt pe cale să se încheie. În schimb, taxarea și, mai ales, supra-taxarea nu dau semne că s-ar mai ”îndulci”! Pe de altă parte, când e vorba de investiții, preferi să o faci din banii tăi, decât să te împrumuți la bancă, ca să eviți să-ți ia banca aproape tot profitul, sub formă de dobânzi și comisioane! Cum câștigurile companiilor din sectorul de producție (energie, petrol și gaze) a fost ”rechiziționat” în mare parte de către stat, proiecte extrem de importante, dar și costisitoare, riscă să se prelungească, pentru că banii trebuie ”drămuiți” cu parcimonie! Și toate astea din cauza taxării excesive, care nu pare să se relaxeze deloc!
Concluzia studiului Biriș – Goran este aceea că e necesară o recalibrare a nivelului de impozitare, în sensul reducerii sarcinii fiscale efective, la un nivel mai apropiat de media țărilor europene, pentru îmbunătățirea competitivității, în vederea încurajării investițiilor și producției în România.
Deși studiul se referă doar la hidrocarburi, concluzia este valabilă și pentru producția de energie electrică! În plus, chiar trebuie ca autoritățile să înceapă elaborarea unui plan de a trece la re-dereglementarea piețelor de energie și gaze! Mai exact, autoritățile trebuie să aibă grijă de consumatori, casnici și industriali, dar și de companiile din sectorul energetic! Până nu e prea târziu!
