Aplicarea Pachetului legislativ al Uniunii Europene energie-schimbări climatice va avea mari implicaţii în economia României, de la creşterea preţului energiei, la eforturile de a menţine sau creşte numărul locurilor de muncă. Sulfina Barbu (foto), preşedintele Comisiei de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, crede că impactul este atât de mare încât este nevoie de maximă atenţie din partea autorităţilor, cel mai indicat fiind crearea unui departament specializat la nivelul Guvernului, care să coordoneze aplicarea acestui pachet legislativ.
Pachetul energie – schimbări climatice cuprinde o serie de acte normative privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea surselor regenerabile de energie, captarea şi stocarea geologică a dioxidului de carbon, la care se adaugă liniile directoare privind ajutorul de stat în domeniul mediului.
În acest context, România, ca stat membru, trebuie să-şi coreleze ţintele în acest domeniu cu cele ale UE. Aplicarea pachetului energie-schimbări climatice va trebui să ţină seama de obţinerea durabilităţii economice, care determină şi este determinată de durabilitatea mediului şi de cea socială, fapt ce presupune securitate, acceptarea preţurilor şi păstrarea şi crearea de locuri de muncă.
Ţinte UE
Totul pleacă de la obiectivele-cheie pe care UE şi le-a definit. Astfel, Uniunea Europeană a stabilit reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 20% faţă de anul 1990. „Aceasta este o ţintă obligatorie, care poate creşte la 30% în cazul în care se va ajunge la un acord internaţional”, a declarat Sulfina Barbu, în cadrul celei de-a XI-a Conferinţe FOCUS ENERGETIC, „Protecţia mediului şi influenţele în economia României”. O altă ţintă obligatorie o reprezintă creşterea la 20% a ponderii energiilor regenerabile în consumul final de energie al UE. Acest lucru include obligativitatea utilizării a 10% biocarburanţi din totalul de consum. Cea de a treia ţintă vizează reducerea cu 20% a consumului de energie primară, prin creşterea eficienţei energetice.
Pentru a fi sigure că aceste ţinte vor fi atinse, statele membre se obligă la raportări anuale, monitorizări, verificări şi aplicarea de penalităţi în cazul în care nu se respectă programul.
Eforturi pentru „răcoare”
De fapt, pachetul energie-schimbări climatice presupune o nouă schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU-ETS), care vor fi plafonate la nivelul UE. În noua variantă, certificatele vor fi licitate, fapt ce va conduce la o reducere cu 21% a emisiilor GES comparativ cu 2005. Pe de altă parte, industriile care nu intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto, nu trebuie să deţină certificate pentru a funcţiona. În schimb, cele care emit gaze cu efect de seră, precum depozitele de deşeuri, vor trebui să-şi reducă emisiile cu 10%. Tot ca măsură de diminuare a emisiilor GES, Comisia Europeană a emis cadrul legal pentru promovarea dezvoltării captării şi stocării CO2.
Tot efortul UE este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, obiectivul strategic al politicii energetice a Europei fiind limitarea creşterii temperaturii globale.
Modificări la directivă
Principala modificare a Directivei 2003/87 vizează instituirea unui plafon al emisiilor de gaze cu efect de seră ale statelor membre. Astfel, 88% din certificatele de emisie vor fi distribuite statelor membre în baza procentelor emisiilor verificate ale acestora din totalul emisiilor verificate la nivelul UE, în 2005. Pentru România, anul de referinţă va fi 2007, anul în care ţara noastră a aderat la UE şi, în consecinţă, a procedat la monitorizarea şi verificarea emisiilor de CO2. „Cea de a doua componentă vizează distribuirea a 10% din certificate către 18 state membre, pe principiul solidarităţii UE; România va primi gratuit circa 53% din cele 10 procente, ca recunoaştere a emisiilor de gaze cu efect de seră scăzute şi, în consecinţă, a contribuţiei la îndeplinirea ţintei UE în acest domeniu.
În cele din urmă, 2% din certificate vor fi distribuite statelor membre cu emisii, în 2005, mai mici cu cel puţin 20% faţă de anul de referinţă 1990, potrivit Protocolului de la Kyoto (1989 pentru România)”, a subliniat Sulfina Barbu.
Comisia Europeană nu a stabilit încă modul de alocare a certificatelor gratuite. Cert este că vor fi aplicate aceleaşi reguli de alocale pentru toate firmele din UE cu activităţi identice sau similare. Ca medie, se va lua în considerare performanţa medie a celor mai eficiente 10 instalaţii în perioada 2007-2008. Din acest motiv, vor fi dezavantajate ţările şi sectorele cu tehnologii nemodernizate. „În această categorie intră şi România, care are un sector termoenergetic care nu şi-a încheiat procesul de retehnologizare”, a declarat Sulfina Barbu. Pe de altă parte, alocarea gratuită a certificatelor vizează stimularea tehnologiilor eficiente energetic, cu emisii scăzute de carbon, utilizarea biomasei şi captarea şi stocarea carbonului.
Derogări tranzitorii
Din 2013, nu vor mai fi alocate gratuit în totalitate certificatele de emisie pentru producerea de energie electrică. Există şi excepţii de la această regulă. Derogarea tranzitorie dă posibilitatea alocării gratuite, dacă sunt îndeplinite unele condiţii. Prima vizează lipsa conectării directe sau indirecte la Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE), în 2007; sau existenţa conectării directe sau indirecte a unei singure linii cu capactatea mai mică de 400 MW. Derogarea tranzitorie se aplică şi în cazul în care, în 2006, peste 30% din energia electrică era produsă dintr-un singur combustibil fosil, iar PIB/locuitor era mai mic de 50% din media PIB/locuitor la nivelul UE (cum este cazul României).
Derogarea tranzitorie are în vedere alocarea gratuită graduală, dar în ritm descrescător. Astfel, pentru sectorul energetic, în 2013, alocarea se va face gratuit pentru cel mult 70% din media anuală a emisiilor verificate 2005-2007 (2007 pentru România), pentru ca, în 2020, alocarea gratuită să dispară.
Este impusă o condiţie obligatorie pentru aplicarea derogării tranzitori – existenţa Planului Naţional cu investiţii planificate pentru modernizare. România nu îl are încă.
Alocări gratuite
Alocarea gratuită se acordă doar pentru sistemele centralizate de alimentare cu căldură/frig pentru populaţie, inclusiv cogenerare de înaltă eficienţă (Directiva 2004/8/CE), pentru instalaţiile posibil a fi relocate şi pentru celelalte instalaţii industriale stabilite de legislaţia comunitară. Şi în acest caz numărul certificatelor alocate gratuit descreşte, de la 80% din cantitatea determinată (100% pentru instalaţiile cu risc de relocare), în 2013, la 30% în 2020, ca să ajungă la 0% în 2027.
În rest, toate certificatele, care nu sunt alocate gratuit, vor fi licitate.
În perioada 2013-2020, 5% din plafonul UE va fi alocat instalaţiilor nou intrate, după regula tranziţiei de la instalaţiile existente. Cert este că nu se acordă gratuit certificate pentru niciun producător de energie electrică.
Preţuri mărite
„De remarcat este faptul că această măsură, de reducere a GES, va duce la schimbarea structurală a economiei UE, dar şi la creşterea preţurilor produselor rezultate din activitatea industrială, care se supun schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră”, a precizat preşedinele Comisiei de administraţie.
Impactul Pachetului energie-schimbări climatice în sectorul energetic, în perioada 2013-2020, în industria energetică românească va determina creşterea preţului energiei electrice ca urmare a costului CO2. Se preconizează ca preţul certificatelor să fie de 20 – 40 euro sau mai mult, din cauza tehnologiilor existente, ce prezintă eficienţă scăzută şi emisii de CO2 ridicate. În plus, alocarea gratuită de certificate este valabilă numai pentru producerea de energie termică pentru populaţie, cu eficienţă ridicată, şi nu integral.
În acest context, sunt necesare, simultan, investiţii pentru modernizarea instalaţiilor, dar şi cumpărarea, în totalitate, a certificatelor. Se pune problema asigurării fondurilor pentru astfel de cheltuieli. „De altfel, se preconizează să se înregistreze costuri mai ridicate pentru achiziţia de certificate la centralele pe cărbune, decât costul în sine al cărbunelui”, a subliniat Sulfina Barbu. În aceste condiţii, costul unitar total al producerii de energie pe cărbune (incluzând costul certificatelor) se va apropia de costul unitar total pentru producerea energiei pe gaze naturale, a adăugat Sulfina Barbu.
Partea bună
Aplicarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră are şi părţi bune. Astfel, minimum 50% din veniturile obţinute din licitaţia certificatelor vor fi utilizate de către statele membre pentru reducerea emisiilor GES (inclusiv contribuţii la Fondul Global pentru Eficienţă Energetică şi Energie Regenerabilă), dezvoltarea energiilor regenerabile, captarea şi stocarea geologică a carbonului, evitarea defrişărilor, facilitarea adaptării la impactul schimbărilor climatice, aspecte sociale pentru locuinţele persoanelor cu venituri mici/medii (ex: creşterea eficienţei energetice).
Veniturile estimate pentru România, pentru 2013, sunt de 0,4 – 0,8 miliarde de euro, în cazul în care preţul certificatelor va fi de 20-40 euro, astfel că jumătate, adică 200 – 400 milioane de euro pot fi folosite pentru investiţii de mediu.
Stocarea carbonului
Foarte important pentru România este aplicarea Directivei privind stocarea geologică a carbonului. Demarează prin alocarea directă a sumei de 1,5 miliarde de euro din excedentul bugetar al UE din 2008, pentru susţinerea primelor 5 proiecte demonstrative de stocare a carbonului (CCS), în Olanda, Polonia, Germania, Marea Britanie şi Spania în colaborare cu Portugalia, şi pentru realizarea a circa 30 de studii de fezabilitate necesare pregătirii altor proiecte în statele membre.
La ora actuală, este în plină desfăşurare procedura pentru depunerea şi selecţia altor 7 proiecte demonstrative, care vor beneficia de sprijin UE. România urmăreşte realizarea unui astfel de proiect la Turceni, unde există o termocentrală pe cărbune.
Strategie naţională
Noul pachet legislativ „Schimbări climatice şi energii regenerabile” trebuie urmat de elaborarea unei Strategii Naţionale Energie şi Mediu care ar trebui să cuprindă, în primul rând, politica naţională privind resursele energetice primare şi ţintele impuse de noul pachet legislativ, la care se adaugă prevederile altor acte normative la nivel comunitar complementare sectorului, precum IPPC şi eficienţa energetică a clădirilor. Strategia ar trebui să definească entităţilor afectate de noile prevederi şi efectele asupra competitivităţii acestora, precum şi organismele responsabile de implementarea legislaţiei, de raportarea rezultatelor. Totodată, ar trebui făcute şi propunerile de scheme de sprijin şi definirea responsabilităţilor în asigurarea fondurilor necesare realizării investiţiilor ce rezultă din obligaţiile de conformare.
Atenţie la obligaţii
„Cum sectorul energetic este cel mai afectat de aplicarea Pachetului legislativ, este nevoie de pregătirea industriei naţionale de profil, astfel încât deţinătorii instalaţiilor să ştie care le sunt obligaţiile şi termenele de conformare”, a atras atenţia Sulfina Barbu. Trebuie să fie pregătite proiecte, să se evalueze costurile investiţiilor, precum şi efectele acestora în costul final al energiei. „De aceea, consider că este nevoie de realizarea unui program naţional de conformare, cu atragerea fondurilor necesare derulării investiţiilor şi cu măsuri compensatorii, pentru asigurarea suportabilităţii la nivel economic, prin menţinerea competitivităţii produselor naţionale, dar şi social”, a precizat parlamentarul.
„Aplicarea Pachetului energie-schimbări climatice are influenţe în toate sectoarele economice, cu impact asupra vieţii sociale a România. De aceea, eu cred că este nevoie de o structură guvernamentală, care să asigure aplicarea unitară a măsurilor „, a subliniat Sulfina Barbu.
