Salariu de profesor

Contrar aşteptărilor, dascălii din învăţământ nu vor fi salarizaţi anul acesta în baza Legii 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Actul normativ pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului mai are un hop de trecut: abia la sfârşitul lunii iunie este programată definitivarea discuţiilor cu partenerii sociali pe marginea anexelor ce cuprind toate categoriile de bugetari. La finalul negocierilor, după stabilirea sporurilor şi indemnizaţiilor ce vor fi incluse în salariul de bază, vor fi întocmite şi normele metodologice de aplicare a noii legi. În această situaţie, controversatul act normativ privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice va intra în efectivitate abia în 2011, chiar dacă, practic, el e în vigoare de la 1 ianuarie 2010.

 Ordonanţă de tranziţie

 Absurdul merge, însă, şi mai departe: cum anul acesta va fi unul de tranziţie între vechea şi noua legislaţie, Guvernul Boc a decis ca salariile să aibă un regim special. Aşa că le-a îngheţat pe cele de anul trecut. Cu “mici” excepţii, pentru care a şi emis, la sfârşitul lunii ianuarie, o ordonanţă de urgenţă. Titlul acesteia s-a dorit a fi cât mai explicit: “Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar”. N-a fost să fie. Bugetarii au rămas fără grai, iar acum încearcă să descifreze ecuaţia salarizării din acest an. Teoretic, totul ar fi simplu: toată lumea ia salariul de bază obţinut anul trecut, mai puţin unele sporuri. Conform Legii 330/2009, aceste drepturi salariale nu mai trebuie să depăşească 30% din leafa de bază. Cum, însă, doar un singur spor, cel de izolare, acordat profesorilor navetişti, merge de la 5 până la 80%, la ce sporuri ar putea să se renunţe? În niciun caz la cel de vechime, de 18%, întrucât este un criteriu de bază în sistemul de salarizare. Dar nici gradaţia de merit, de 25%, ce face distincţie între nivelul de competenţă al dascălilor, nu poate fi anulată aşa uşor, sunt de părere profesorii.

 Stimulente de triplat leafa

 Iată lista completă a acestor stimulente, care le-a adus profesorilor dublarea sau chiar triplarea lefurilor: salariul de merit, ce reprezintă 15% din salariul de bază şi care se acordă pentru 15% dintre profesori şi se câştigă prin concurs la nivelul şcolii; gradaţia de merit, ce reprezintă 25% din salariul de bază şi care se acordă pentru cei mai buni 16% profesori din ţară, pe o perioada de patru ani; sporul pentru mediul rural, ce variază de la 5% la 80%; sporul de dirigenţie, de 10%; sporul de practică pedagogică – de 5%, 7% sau 9%; indemnizaţia de conducere, de 33% pentru directorii de şcoli şi de 55% pentru inspectorii şcolari.

Contravoaloarea tuturor sporurilor pe care statul le acordă cadrelor didactice din învăţământ reprezintă 250 de milioane de lei în fiecare lună (circa 60 milioane de euro, la cursul de 4,2 lei-euro, luat în considerare la elaborarea bugetului pe 2009). Practic, prin tăierea sumelor suplimentare, pentru perioada octombrie-decembrie 2009 (bani pe care dascălii i-au încasat, totuşi, graţie campaniei electorale, aşa cum au făcut de altfel în fiecare lună din 2009), Guvernul a încercat să facă o economie de 750 de milioane de lei. Nu i-a reuşit. Dar, de anul acesta, nu mai are nicio piedică. Mai mult, are pâinea şi cuţitul în mână.

 Sporurile: 45% din fondul de salarii

 „Fondul total de salarii pentru învăţământ este de 800 de milioane de lei în fiecare lună (n.r. – aproximativ 190 milioane de euro). Din această sumă, 45% o reprezintă sporurile. Dintre acestea, 18% este sporul de vechime, pe care Guvernul l-a păstrat în forma finală a Legii salarizării unitare”, recunoştea Simion Hăncescu, prim-vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

Însă Ordonanţa “de tranziţie”, emisă la sfârşitul lui ianuarie, a pus capac sporurilor. “Problema e că, prin Ordonanţa de Urgenţă, nu mai putem să negociem alte sporuri ce nu sunt cuprinse în lege (n.r. – 330/2009), dar care au fost stabilite prin contractele colective de muncă, cum ar fi sporul de stabilitate ce se acordă personalului nedidactic”, a denunţat Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei „Alma Mater”.

 Doctoratul fără bani

 Mai mult, seria privilegiilor tăiate a continuat cu anularea sporului de doctorat, de 15% din salariul de bază. Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Cătălin Baba, a explicat că sporul de doctorat este cuprins în salarizarea de bază, conform Legii 330/2009, astfel că, începând de anul acesta, circa 20.000 de profesori din învăţământul preuniversitar şi alte 20.000 de cadre didactice din universităţi vor primi lefuri mai mici cu câteva sute de lei. Sindicaliştii reclamă că decizia Guvernului îi va afecta tocmai pe profesorii care au ţinut să se perfecţionize şi avertizează că, acum, aceasta îi va demotiva. „Există, în present, trei grade de perfecţionare în învăţământ: definitivatul, gradul I şi gradul II. Doctoratul este forma supremă de perfecţionare. Este vorba despre profesorii de elită. Guvernul îi loveşte tocmai pe aceştia, în condiţiile în care nu a introdus sporul de performanţă, aşa cum s-a promis „, a declarat Liviu Pop, secretarul general al FSLI.

 Grila de salarizare pentru 2009

 Prin noua grilă stabilită de Legea 387/2009, salariile vor ajunge anul acesta, după aplicarea coeficienţilor corespunzători, la următoarele valori: în cazul profesorilor de gimnaziu şi liceu se porneşte de la 1.134 de lei salariul la funcţia de bază şi se poate ajunge la 2.194 de lei, la care se adaugă sporurile de maxim 30%; în învăţământul universitar, salariul minim, de preparator universitar, va fi de 1.298 lei, iar cel maxim posibil va fi de 9.108 lei, fără sporuri. Un conferenţiar cu 15-20 ani vechime va ajunge la un venit lunar de 2.175 de lei, cu sporul aferent.

Magda SEVERIN