Liderii Uniunii Europene ar urma să cadă vineri de acord că dublarea capacităţii gazoductului Nord Stream, care aduce gaze ruseşti prin Marea Baltică în Europa, trebuie să respecte legislaţia europeană în domeniul concurenţei şi securităţii surselor de aprovizionare cu energie, au declarat diplomaţi europeni. Celălalt proiect, Turkish Stream, care ar urma să aducă gaze ruseşti în Europa via Turcia, este condiţionat de preşedintele Vladimir Putin de acordarea de garanţii din partea Bruxelles-ului că toate rutele vor deveni o prioritate pentru Comisia Europeană. Pe de altă parte, Putin a anunţat că bugetul Federaţiei Ruse este construit pe un preţ mediu al petrolului de 50 dolari/baril. Reamintim, pentru că nu există o bursă internaţională pentru gaze, preţul acestora îl urmăreşte pe cel al petrolului, cu un decalaj de 6-9 luni. Cum preţul ţiţeiului a coborât sub 40 dolari/baril, gazele ruseşti au ajuns să fie importate în România şi sub 170 dolari/1000 mc, mai mic decât preţul gazelor din producţia internă din depozite, iar trendul este de scădere.
Într-un proiect de document ce urmează a fi adoptat vineri la summitul UE se precizează că orice nouă infrastructură „trebuie să respecte în totalitate” toate obiectivele UE privind diversificarea furnizorilor, surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie şi de reducere a dependenţei de gazul rusesc.
„Cuvintele „nouă infrastructură” se referă la Nord Stream-2, chiar dacă nu se precizează în mod expres acest lucru”, a declarat un diplomat european sub protecţia anonimatului, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Potrivit acestuia, expresia ar putea să sufere modificări în versiunea finală a documentului, însă apoi va fi sarcina Comisiei Europene, Executivul UE, să pună în practică documentul.
Într-un comunicat comun publicat joi, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia au cerut Comisiei Europene să se asigure că „orice nouă infrastructură respectă în totalitate legislaţia UE”, precum şi obiectivele şi principiile Uniunii Energetice europene, respectiv reducerea dependenţei energetice şi creşterea diversificării.
Deocamdată Comisia Europeană a informat că este în legătură cu Autoritatea de reglementare din Germania şi că urmează să decidă dacă proiectul Nord Stream-2 este legal.
Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.
În luna septembrie, Gazprom şi cinci companii energetice europene (E.ON, BASF, OMV, ENGIE şi Royal Dutch Shell) au semnat un acord de principiu pentru dublarea capacităţii gazoductului Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică până la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019. În replică, un grup de 10 state UE, inclusiv România, apreciază că planurile grupului rus Gazprom de a dubla capacitatea unui gazoduct care face legătura între Rusia şi Germania contravin intereselor Uniunii Europene şi riscă să destabilizeze şi mai mult Ucraina.
Garanţii de la Bruxelles
Proiectul gazoductului Turkish Stream va fi realizat dacă Turcia va reuşi să obţină garanţii din partea Bruxelles-ului că toate rutele vor deveni o prioritate pentru Comisia Europeană, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin, informează Itar Tass.
Săptămâna trecută, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a anunţat că Rusia a suspendat lucrările la proiectul gazoductului Turkish Stream, o conductă de gaze care ar urma să traverseze Marea Neagră până la graniţa dintre Turcia şi Grecia, de unde ar putea ajunge la consumatorii din sudul Europei. Lucrările de construcţie la gazoductul Turkish Stream urmau să înceapă în luna iunie a acestui an, însă, deocamdată, guvernele rus şi turc nu au semnat un acord oficial în acest sens.
„Avem nevoie de garanţii în scris din partea Comisiei Europene că toate rutele, inclusiv cea potenţială prin Turcia, nu doar că vor fi realizate, dar că vor deveni şi o prioritate pentru sprijinul CE. Dacă partenerii turci ai Gazprom ne aduc un document de acest tip, putem continua. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat până acum”, a declarat Putin, în conferinţa sa de presă anuală.
De asemenea, Putin a spus că decizia Rusiei de a participa la construcţia centralei de la Akkuyu (Turcia) va fi luată numai pe baza unor factori comerciali. „Chestiunile care ţin de acest proiect ar trebui decise la nivelul companiilor. Nu vom face un singur pas care să dăuneze intereselor noastre economice”, a spus liderul rus.
În 2011, Turcia şi compania rusă Rosatom au semnat un acord pentru a construi şi opera o centrală nucleară cu patru reactoare, de 1.200 megawaţi, în provincia Mersin de pe coasta Mării Mediterane. Iniţial, Rosatom a promis că primul reactor va fi gata până în anul 2019, dar obstacolele din partea autorităţilor de reglementare au încetinit progresul proiectului.
Turcia şi Rusia trec prin cea mai gravă criză diplomatică de la Războiul Rece, după ce un avion militar rus a fost doborât pe 24 noiembrie de armata turcă.
Prea mare un preţ al petrolului de 50 dolari/baril
Pe de altă parte, Vladimir Putin este de părere că o cotaţie a barilului de petrol la valoarea de 50 de dolari, inclusă în Bugetul Rusiei pe 2016, este prea optimistă, iar Guvernul de la Moscova va trebui să facă ajustări, transmit AP, Bloomberg şi Reuters.
„Am calculat bugetul pe anul viitor la nivelul de 50 de dolari per baril. Astăzi, această estimare este prea optimistă. Cotaţia barilului de petrol este deja la 38 dolari acum. De aceea va trebui să corectăm datele”, a apreciat şeful statului rus. La începutul lui 2014 autorităţile de la Moscova previzionau o cotaţie a barilului de petrol de 100 de dolari.
Acesta a dat asigurări că perioada cea mai dificilă a crizei economice din Rusia a trecut, dar previziunile Guvernului de la Moscova privind o creştere a PIB-ului de 0,7% în 2016 şi de 1,9% în 2017 se bazau pe nivelul de 50 dolari/baril.
„Perioada de vârf a crizei economice a trecut, pe fondul semnelor de stabilire a activităţii economice în trimestrul doi din acest an”, a spus Putin, care a apreciat, totodată, că ameninţarea cu care se confruntă Rusia acum este inflaţia, în timp ce alte state sunt afectate de deflaţie.
Rezervele valutare ale Rusiei se ridică la 364 miliarde de dolari, iar ieşirile de capital au încetinit, a declarat preşedintele Rusiei.
Cotaţia barilului de petrol a scăzut, din nou, săptămâna aceasta, apropiindu-se de cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani, pe fondul creşterii îngrijorării potrivit căreia supra-oferta de pe piaţa mondială ar putea să se agraveze în lunile următoare, din cauza unui război al preţurilor între Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi producătorii de petrol care nu fac parte din cartel.
La Bursa de la Londra cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna ianuarie a ajuns la 37,19 dolari. Luni, cotaţia ţiţeiului Brent a coborât, pentru prima dată după luna decembrie 2008, sub nivelul de 36,70 dolari/baril, în timp ce la Bursa de la New York cotaţia barilul de ţiţei West Texas Intermediate (WTI) a coborât până sub 35 de dolari.
În prezent, ţiţeiul Brent se tranzacţionează aproape de nivelul minim de 36,20 dolari/baril stabilit în timpul crizei financiare mondiale din 2008. În situaţia în care petrolul Brent va doborî acest prag, atunci va fi vorba despre cel mai mic preţ al petrolului înregistrat de la mijlocul lui 2004. În cazul ţiţeiului WTI, preţul minim atins în timpul crizei financiare din 2008 a fost cel de 32,40 de dolari per baril.
Ambele preţuri de referinţă de pe piaţa petrolului au scăzut în fiecare zi, după ce, la finele reuniunii ministeriale din 4 decembrie, OPEC a anunţat că a decis să nu modifice plafonul oficial de producţie.
În ultimul an, statele membre OPEC au pompat o cantitate record de petrol pe piaţă în încercarea de a-i determina pe producătorii cu costuri mari, cum sunt companiile americane care produc petrol de şist, să iasă de pe piaţă. Supra-oferta de petrol ar urma să crească şi mai mult la începutul anului viitor, când Iranul, al doilea mare producător din cadrul OPEC, va putea să-şi majoreze propria producţie odată cu ridicarea sancţiunilor internaţionale.
Cu toate acestea, anterior, producătorii de petrol din zona Golfului Persic şi Rusia au avertizat că nu îşi vor reduce producţia nici măcar în situaţia în care preţul barilului de petrol va coborî până la 20 de dolari.
