După mai mult de zece ani de negocieri, Rusia şi China au ajuns la un acord privind furnizarea de gaze naturale în următorii 30 de ani, printr-o nouă conductă între cele două ţări, o tranzacţie în valoare de sute de miliarde de dolari. Practic, Rusia îşi găseşte o nouă piaţă de desfacere, în condiţiile în care Europa, principalul “client”, caută modalităţi de “a se debarasa” de dependenţa faţă de Moscova. Cum gazele ruseşti trec prin Ucraina, statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să organizeze, până la finele acestui an, teste de stres pentru a stabili cât de vulnerabile sunt, în eventualitatea în care criza din Ucraina va conduce la o întrerupere gravă a aprovizionării cu gaze naturale. Pe de altă parte, se pare că Uniunea Europeană are suficiente rezerve de gaze de şist pentru a fi independentă de livrările de gaze naturale ruseşti timp de 28 de ani. Până atunci, însă, Bruxellesul îi cere preşedintelui rus Vladimir Putin să-şi respecte “angajamentul“ de a continua “livrările“ de gaze în Europa. În plus, ca să nu mai fie acuzată, Ucraina invită Uniunea Europeană să cumpere gaze naturale la frontiera ruso-ucraineană şi să semneze noi contracte cu Gazprom.
Pe de altă parte, tranzacţia ruso-chineză va ajuta Gazprom să-şi reducă dependenţa de exporturile spre Europa, care obţine aproximativ o treime din necesarul său de gaze naturale din Rusia prin conductele care tranzitează Ucraina.
Gazprom va livra Chinei 38 miliarde metri cubi pe an, dar compania rusă va trebui să construiască un nou gazoduct, ale cărui costuri sunt estimate la peste 40 miliarde de dolari.
În contextul crizei din Ucraina, Gazprom caută să-şi reducă dependenţa de Europa intrând pe noi pieţe. Datorită acordului semnat cu China, Gazprom va reuşi să dezvolte zăcământul gigantic din estul Siberiei, aflat prea departe de actuale pieţe din Europa.
Contractul a fost semnat la Shanghai, de către preşedintele Gazprom, Alexei Miller, şi de oficialii chinezi, la o zi după vizita preşedintelui Vladimir Putin în China.
Anul trecut, exporturile de gaze naturale ruseşti spre Europa au atins nivelul record de 162,7 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă că Gazprom a acoperit anul trecut 30% din necesarul de gaze naturale al Europei şi Turciei, comparativ cu 26% în 2012.
Gazprom, companie controlată de statul rus, se bazează pe piaţa UE pentru 80% din exporturile sale.
Angajament la gaze
În aceeaşi zi, Uniunea Europeană i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să-şi respecte “angajamentul“ de a continua “livrările“ de gaze în Europa, în condiţiile în care Moscova a ameninţat că va întrerupe din 3 iunie livrările de gaze către Ucraina, informează AFP, preluată de Agerpres.
“Atât timp cât discuţiile în trei continuă“ între Rusia, Ucraina şi UE, “livrările de gaze nu ar trebui să fie întrerupte. Contez pe Federaţia Rusă că-şi va menţine acest angajament“, i-a scris lui Vladimir Putin preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Scrisoarea lui Jose Manuel Barroso a fost publicată de Comisia Europeană.
Pe 14 mai, Vladimir Putin a trimis o scrisoare mai multor lideri europeni, în care afirma că Rusia nu a primit nicio “propunere concretă“ din partea Uniunii Europene în ceea ce priveşte plăţile Ucrainei pentru livrările de gaz rusesc şi a cerut UE o implicare “mai activă“.
De la începutul crizei, Comisia a fost însărcinată să răspundă în numele întregii UE şi a celor 28 de state membre.
“Este necesar ca toate părţile să continue să se angajeze într-o manieră constructivă în acest proces şi să se ajungă de asemenea la un acord privind un preţ care să reflecte condiţiile de pe piaţă“, a scris Jose Manuel Barroso. El a subliniat totodată că este “responsabilitatea“ companiei ruse “Gazprom de a asigura livrările necesare, în conformitate cu contractele încheiate cu companiile europene“.
Stres la hidrocarburi
Statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să organizeze, până la finele acestui an, teste de stres, pentru a stabili cât de vulnerabile sunt, în eventualitatea în care criza din Ucraina va conduce la o întrerupere gravă a aprovizionării cu gaze naturale, se arată într-un document elaborat de Comisia Europeană, consultat de Reuters.
La începutul acestui an, liderii europeni au cerut Executivului comunitar să elaboreze o listă de măsuri pe termen scurt şi mediu, după ce anexarea Crimeei de către Rusia a dat naştere la îngrijorări cu privire la posibilitatea întreruperii aprovizionării cu gaze naturale a Europei.
Potrivit documentului, Comisia Europeană cere statelor membre ca, până la iarnă, să deruleze teste de stres, pentru a stabili modul în care se va comporta sistemul energetic european în cazul riscurilor de întreruperi în aprovizionare, să dezvolte mecanisme de rezervă, de exemplu prin creşterea stocurilor de gaze şi indentificarea de modalităţi pe termen scurt prin care poate fi redusă cererea. În plus, Executivul comunitar vrea ca şi celelalte mari state furnizoare să-şi crească producţia de energie şi, totodată, ca resursele globale de gaze, de genul gaze naturale lichefiate, să fie redirecţionate către Europa. De asemenea, pe termen scurt, Comisia sugerează punerea la comun a stocurilor energetice, pentru a crea o capacitate comună de rezervă.
Mai bine Chevron decât Gazprom
Premierul Victor Ponta a declarat că a discutat cu vicepreşedintele american Joe Biden despre exploatarea gazelor de şist şi i-a transmis acestuia că, în România, compania americană Chevron e preferabilă companiei ruse Gazprom.
“Am discutat despre gaze de şist. E foarte clar că SUA încurajează acest tip de exploatare. Ei au deja o producţie importantă, cu respectarea tuturor normelor de protecţie a mediului, şi România poate învăţa şi din lucrurile bune făcute în America, dar şi din greşelile care s-au făcut acolo, a propos de protecţia mediului. Însă, din punct de vedere strategic, capacitatea României de a avea propria producţie de gaze naturale, care să acopere necesitatea noastră naţională, dar şi a Moldovei, este extrem de importantă. I-am spus vicepreşedintelui Biden cum am reuşit, practic, să îi conving pe cei mai mulţi dintre cei cu care am discutat în România, că Chevron e întotdeauna mai bine decât Gazprom. Şi mi-a zis că o să şi folosească această glumă“, a afirmat prim-ministrul, într-o intervenţie telefonică la România TV.
Întrebat dacă a discutat şi despre facilităţi fiscale acordate companiilor din domeniu, Ponta a explicat că nu atât facilităţile fiscale interesează companiile, cât transparenţa şi predictibilitatea.
“Şi pentru investiţiile în energie, şi pentru alte investiţii americane în România am discutat împreună cu secretarul de stat al Comerţului Penny Pritzker şi la nivel tehnic, şi avem o foaie de parcurs, un aport practic de transparenţă şi de predictibilitate. Asta îi interesează cel mai mult. Nu neapărat dacă taxarea e mai mare sau mai mică, ci îi interesează să fie predictibilă. 15-20 de ani să păstrăm acest sistem şi asta cu siguranţă facem“, a spus Ponta.
Rezerve la gazele de şist
Uniunea Europeană are suficiente rezerve de gaze de şist pentru a fi independentă de livrările de gaze naturale ruseşti timp de 28 de ani, cu condiţia ca ţările membre să fie pregătite să le extragă, arată o analiză realizată de Bloomberg.
Potrivit acestei analize, care utilizează datele furnizate de Agenţia pentru Informaţii din Energie (EIA) a Statelor Unite ale Americii pentru 10 state europene, în topul statelor membre UE este Suedia, ale cărei rezerve de gaze de şist sunt suficiente pentru a-i asigura consumul intern timp de 250 de ani, urmată de Polonia, Bulgaria, Franţa şi Spania. Însă, unele din statele europene, precum Franţa şi Bulgaria, au interzis extracţia gazelor de şist, iar altele, precum Olanda şi Germania, au introdus moratorii.
În timp ce statele UE discută despre efectele tehnologiei asupra mediului înconjurător, SUA au utilizat fracturarea hidraulică pentru a deveni cel mai mare producător mondial de gaze naturale.
“Exploatarea efectivă a acestor active ar putea creşte în mod semnificativ securitatea energetică a Europei“, a declarat Zhenbo Hou, analist la Overseas Development Institute. “Este posibil să vedem conflictul din Ucraina ca un catalizator pentru progresul fracturării hidraulice în Europa, însă eu cred în continuare că şansele sunt mici“, a adăugat analistul.
Până acum, organizaţiile de protecţie a mediului au putut să pună capăt eforturilor de extindere a fracturării hidraulice, tehnologie care eliberează gazul din subsol prin injectarea unui amestec de apă şi substanţe chimice.
În România, compania Chevron a început, luna aceasta, activităţile de foraj la sonda de explorare din apropierea satului Siliştea, comuna Pungeşti, din judeţul Vaslui. Reprezentanţii companiei petroliere afirmă că Chevron va monitoriza calitatea apei înainte, în timpul şi după finalizarea operaţiunilor de foraj. Rezultatele acestor teste vor fi puse la dispoziţia autorităţilor din domeniu.
La finele lunii trecute, premierul Victor Ponta declara că în România nu vor fi exploatate gaze de şist în următorii cinci ani, adăugând, însă, că este important ca România să-şi asigure independenţa energetică din producţie internă şi cu respectarea celor mai înalte standarde de mediu.
Contracte de gaze la graniţa ruso-ucraineană
Ucraina invită Uniunea Europeană să cumpere gaze naturale la frontiera ruso-ucraineană şi să semneze noi contracte cu Gazprom, a anunţat Guvernul ucrainean într-un comunicat în care este citat premierul Arseni Iaţeniuk, informează RIA Novosti.
“Propunem transferarea punctului de recepţie a gazului natural rus către frontiera ruso-ucraineană şi semnarea de noi contracte ad hoc, care să le permită societăţilor de gaz europene să utilizeze capacităţile de stocare subterană de care dispune Ucraina, în interesul securităţii energetice“, se arată în comunicat.
Reamintim, de la 1 aprilie, Gazprom a majorat preţul gazului pentru Ucraina la 485 de dolari/1.000 mc, creştere rezultată din anularea a două rabaturi acordate anterior Kievului de către Moscova, primul dintre ele în 2010. Atunci, Rusia a acordat Ucrainei o reducere de 100 de dolari la livrările de gaze naturale la semnarea unui acord ce prevedea prelungirea închirierii bazei navale a Flotei ruse a Mării Negre, de la Sevastopol, în Crimeea. Al doilea rabat datează din decembrie 2013, când, în urma unor negocieri desfăşurate la Moscova între preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Viktor Ianukovici, Rusia a redus preţul gazului vândut Ucrainei la 268,5 dolari/1.000 mc.
În prezent, conform Moscovei, datoria Ucrainei pentru gazele naturale ruse se ridică la 3,5 miliarde de dolari, dar Kievul refuză reglementarea acestei datorii cât timp Gazprom menţine preţul gazelor la 485 dolari. Gazprom a notificat oficial societatea ucraineană de gaz Naftogaz în legătură cu decizia sa de a trece la plata în avans şi a emis deja o factură pentru luna iunie.
