Provocările recente privind exportul de energie în Europa au făcut ca Moscova să se orienteze mai degrabă spre Asia. Economia Rusiei depinde de exporturile de hidrocarburi și, în timp ce Europa de Vest încearcă să devină mai puțin dependentă de Rusia, prin căutarea de noi surse de energie, piețele asiatice au un apetit mare și nediscriminatoriu pentru energie, potrivit unei analize a Stratfor.
Deși interesele Rusiei în Asia au fost în mod tradițional spre China, Japonia și Coreea de Sud, ea are, de asemenea, legături cu Asia de Sud-Est, care rămâne o zonă strategică semnificativă – deși nu absolut esențială – pentru eforturile Moscovei de a-și extinde influența și exporturile de energie spre est. Moscova ”s-a lovit”, recent, de un val de oferte de energie și apărare din Hanoi, într-un efort de a-și consolida relația, de a deschide noi piețe pentru piața de energie. Activitățile Moscovei în Asia, prin Vietnam, se desfășoară treptat, în paralel cu alte interese rusești în regiune.
Interesele Rusiei în Asia
Mai mult de 70% din teritoriul rus se află în Asia. Siberia și Orientul Îndepărtat rus – regiunile slab populate, care dețin resurse minerale și de hidrocarburi semnificative – la granița cu China, Coreea de Nord, Mongolia și Kazahstan au o zonă de coastă de 4.500 de kilometri la Pacific. Interesele Rusiei în Asia, de asemenea, se află în partea de sud, în fostele republici sovietice din Asia Centrală. Rusia rămâne influentă în aceste state și, sub conducerea lui Vladimir Putin (foto), în calitate de președinte și prim-ministru, a depus eforturi pentru a asigura flancul de sud-est, ancorat de munții Tien Shan. Cu toate acestea, influența Rusiei în Asia Centrală se confruntă cu provocări din partea Chinei, care, în mod natural, se uită spre vest, pentru a-și extinde influența.
Asia Centrală nu este singurul domeniu în care interesele Rusiei și cele ale Chinei se ciocnesc. Relațiile giganților asiatici au fost mult timp tensionate, iar disputele de frontieră chino – sovietice au degenerat în violențe de mai multe ori în timpul Războiului Rece. Rusia și China și-au definit în mod clar frontiere în 1991, dar au rămas în competiție în străinătate. Rusia are, de asemenea, o istorie de conflict cu Japonia. Țările au fost rivale mult timp, în nord-vestul Pacificului, iar Japonia a învins Rusia în Războiul ruso-japonez din 1905.
În ultimii ani ai Uniunii Sovietice, liderul sovietic Mihail Gorbaciov a început orientarea politicii sale externă față de Asia, ca răspuns la o Japonie aflată în dezvoltare. Putin a pilotat, de asemenea, un pivot în Asia, care coincide cu interesul reînnoit al SUA în zonă, și a găzduit summit-ul de Cooperare Economică Asia – Pacific în 2012, la Vladivostok, în apropierea granițelor Rusiei cu China și Coreea de Nord. Eforturile Rusiei în Asia au fost limitate de interesele mai directe ale țării în periferie și în Europa , însă Moscova a fost, recent, în măsură să se uite mai mult către est.
O parte din acest interes reînnoit implică găsirea de noi piețe de export pentru hidrocarburile din Rusia. Economia Rusiei se bazează pe exporturile de energie, în special petrol brut și gaze naturale exportate prin conducte în Occident. Cu toate acestea, Europa de Vest își diversifică sursele de energie și noi surse apar din dorința de a reduce dependența de aprovizionare cu energie din Rusia. Acest lucru a forțat Rusia să caute noi piețe de export. Pentru că Asia este însetată de aprovizionarea cu energie și este mai puțin de temut decât Europa de Vest privind o dependență de Rusia, Moscova încearcă să își reorienteze exporturile de energie spre est, în primul rând pentru petrol și apoi pentru gaze naturale.
Cum economiile din Asia de Nord-Est se confruntă cu o creștere robustă, interesul Rusiei în Asia s-a concentrat pe Japonia și Coreea de Sud, vrând, totodată, să-și întărească relațiile cu China. Dar astfel de piețe alcătuiesc doar o parte din potențialul pe care Moscova îl vede în Asia. Există, de asemenea, un număr tot mai mare de consumatori de energie în sud.
Legături istorice cu Vietnamul
Vietnamul este punctul pivot din Asia de Sud-Est, care ocupă o poziție-cheie de-a lungul coridoarelor majore care leagă strâmtoarea Malacca cu țările din Asia de Nord-Est. Țara poate fi accesibilă direct de pe mare, prin porturile din Extremul Orient rus.
Vietnam a fost mult timp cel mai apropiat partener al Rusiei în Asia de Sud-Est, în special în perioadele în care ambele țări au încercat să se alieze împotriva Chinei. Din punct de vedere istoric, țara a fost un domeniu major de interes – fie ca un potențial client pentru extinderea liniei de coastă din sudul Chinei, fie ca un potențial ghimpe în coasta Beijing-ului. Aceasta este esența interesului Rusiei în Vietnam.
Relațiile ruso-vietnameze datează de la recunoașterea Moscovei a Guvernului Viet Minh în 1950. Ho Chi Minh, tatăl Vietnamului modern, a lucrat pentru Comintern în Rusia, în 1923, înainte de a călători în China, pentru a-și orchestra revoluția la domiciliu. Mulți dintre membrii de rang înalt la începutul regimului au fost educați sau instruiți în Uniunea Sovietică, precum și membri ai clasei tehnocrate actuale din Vietnam au fost educați în universitățile din Rusia, care încă acceptă un număr mare de studenți vietnamezi. Cooperarea din domeniul energetic între Rusia și Vietnam a început în 1959, când sovieticii au efectuat primele teste geologice ale Vietnamului de Nord. Această cooperare a devenit mai puternică în 1981, când un joint-venture, Vietsovpetro, a devenit prima companie de petrol din Vietnam, extragând petrol brut din perimetrele offshore Bach Ho, începând din 1987.
Asistența în apărare oferită de Rusia Vietnamului are, de asemenea, o istorie lungă. Uniunea Sovietică a devenit binefăcătorul principal al Vietnamului de Nord în 1965, culminând cu retragerea completă a Chinei din Vietnam, în 1968. În 1979, sovieticii au stabilit o bază navală la Cam Ranh, ca răspuns la invazia Chinei și a războiului din Cambodgia.
Interesul reînnoit al Moscovei
În 2001, Putin a făcut prima sa vizită în Vietnam, încheind un interval post- sovietic în relațiile ruso- vietnameze. În timpul vizitei, țările au stabilit un parteneriat strategic, iar vizita lui Putin din 2006 a consolidat și mai mult relația dintre cele două țări. În 2012 , țările au actualizat legăturile, printr-un parteneriat strategic cuprinzător, și Rusia a invitat Vietnamul să se alăture uniunii sale vamale. Cel mai recent, pe 12 noiembrie 2013, Putin a semnat 27 de acorduri bilaterale în energie și în cooperare în domeniul apărării în timpul unei alte vizite la Hanoi.
În plus, pentru a stabili o piață pentru exporturile de energie din Rusia, în sud-estul Asiei, ultimele mișcări ale Moscovei vor consolida , de asemenea, Vietnamul, ca un contor împotriva influenței crescânde a Chinei în sudul Rusiei. Acesta este motivul pentru care interesele Moscovei la Hanoi, din ultimii câțiva ani, s-au concentrat pe energie și apărare. În 2009, Rusia a vândut Vietnamului șase submarine Kilo, iar patru urmează să fie livrate până în 2016. În 2011 , Rusia a livrat două fregate de tip Gepard statului Vietnam, care a comandat apoi încă două în luna septembrie. În timpul vizitei sale recente, Putin a sugerat că Rusia ar putea începe producția de tehnică militară în Vietnam și ar putea semna un acord privind afacerile cu arme.
Între timp, apetitul Vietnamului pentru energie este, într-adevăr, în creștere. Produsul Intern Brut anual al țării a crescut cu o medie de 6,95% începând din 2000, în timp ce consumul de petrol a crescut de la 176.000 de barili pe zi în 2000, la 388.000 de barili pe zi în 2012, cu o creștere anuală estimată să continue la o rată mai mare de 6% până în 2020. Consumul de gaze naturale depășește, de asemenea, creșterea Produsului Intern Brut și nivelurile de producție. Acesta este estimat să ajungă la 3 miliarde de metri cubi pe an până în 2015, 6 miliarde de metri cubi până în 2020 și 15 miliarde de metri cubi până în 2025.
