Arabia Saudită a destabilizat piaţa globală a petrolului prin creşterea producţiei, a declarat ministrul Energiei din Rusia, Alexander Novak. Pe de altă parte, din cauza preţului scăzut la petrol, bugetul saudiţilor a înregistrat un deficit record, de aproape 100 miliarde de dolari în 2015. De altfel, din aceleaşi cauze, Riadul a hotărât să elimine unele subvenţii, astfel că preţul “la pompă” al carburanţilor creşte cu aproximativ 50%.
„Arabia Saudită şi-a majorat anul acesta producţia cu 1,5 miliarde de barili pe zi, destabilizând situaţia din piaţă”, a spus Novak, potrivit agenţiei TASS, preluată de Reuters, transmite Mediafax.
Rusia şi Arabia Saudită produc fiecare peste 10 milioane de barili pe zi, iar producţia mare a contribuit la un exces de petrol pe piaţa globală, împingând preţul în jos.
Cele două ţări au pompat petrol la niveluri record în acest an, în încercarea de a obţine şi de a păstra cote de piaţă, înainte ca Iranul să crească semnificativ exporturile în 2016, când analiştii anticipează că vor fi relaxate sancţiunile impuse ţării din cauza programului nuclear, scrie Wall Street Journal.
În aproape fiecare zi din acest an, cantitatea de petrol disponibilă la nivel global a depăşit cu peste 1 milion de barili cererea, potrivit publicaţiei americane.
Ţiţeiul Brent, precum şi cel WTI (de referinţă pe piaţa americană) se tranzacţionează cu aproximativ 37 – 38 dolari pe baril, în condiţiile în care la mijlocul anului trecut depăşea 100 dolari/baril. “Coşul” Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a scăzut de la peste 75 dolari/baril în noiembrie 2014, la 31,72 dolari/baril pe 28 decembrie 2015 (şi continuă să scadă).
Reamintim, ţările din OPEC au refuzat să scadă producţia pentru a susţine preţul în contextul intrării pe piaţă a petrolului produs din şisturi în SUA. Decizia cartelului a fost susţinută în principal de Arabia Saudită şi alte câteva state din zona Golfului Persic, în timp ce mai multe alte ţări membre ale organizaţiei nu-şi permit să reducă producţia, întrucât depind de veniturile pe care aceasta le generează.
Preţul scăzut al petrolului a afectat puternic state precum Rusia, Venezuela şi Nigeria, care depind de exporturile de petrol pentru o parte semnificativă a veniturilor bugetare, în timp ce ţările bogate din Golf au apelat la rezervele financiare constituite în anii anteriori.
De altfel, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, spunea, recent, că bugetul, construit pe o cotaţie a barilului de petrol de 50 de dolari, este prea optimist, iar Guvernul de la Moscova va trebui să facă ajustări. “Am calculat bugetul pe anul viitor la nivelul de 50 de dolari pe baril. Astăzi, această estimare este prea optimistă. Cotaţia barilului de petrol este deja la 38 dolari acum. De aceea va trebui să corectăm datele”, a apreciat şeful statului rus. La începutul lui 2014 autorităţile de la Moscova previzionau o cotaţie a barilului de petrol de 100 de dolari. Veniturile din exportul de petrol și gaze reprezintă aproximativ 50% din veniturile bugetare ale Guvernului rus.
Riadul scumpeşte benzina
Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de petrol, a anunţat, că va elimina o serie de subvenţii, care vor duce la majorarea cu peste 50% a preţului benzinei la pompă, după ce, în 2015, a înregistrat un deficit bugetar record de 98 de miliarde de dolari, din cauza prăbuşirii preţului petrolului, informează AFP, preluată de Agerpres.
Începând de marţi, preţul unui litru de benzină cu cifră octanică 95 fără plumb va fi majorat cu 50%, până la 0,90 riali (0,21 euro), iar în cazul benzinei cu cifră octanică 91 preţul va fi majorat cu 67%, până la 0,75 de riali (0,18 euro) litrul.
Prin această măsură Arabia Saudită urmează exemplul Emiratelor Arabe Unite, care, în acest an, au devenit prima “petromonarhie” din Golful Persic care a liberalizat preţul carburanţilor. De asemenea, Kuweitul a eliminat subvenţiile pentru motorină şi kerosen şi, în prezent, intenţionează să reducă subvenţiile pentru electricitate şi benzină.
Preţul barilului de petrol a scăzut cu aproape 70% după luna iunie 2014 şi, în prezent, se situează la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani.
În pofida scăderii cotaţiei ţiţeiului, Guvernul saudit a menţinut în 2015 un nivel ridicat al cheltuielilor. Oficialii Ministerului saudit de Finanţe au precizat la începutul săptămânii că veniturile din acest an au fost de 608 miliarde de riali (162 miliarde de dolari), mult sub ţinta de 715 miliarde de riali preconizată la începutul anului şi sub veniturile din 2014, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 975 de miliarde de riali (260 de miliarde de dolari), cu mult peste cifra de 860 de miliarde de dolari planificată iniţial, pe fondul unor bonusuri acordate funcţionarilor publici. În aceste condiţii, în 2015 Arabia Saudită a înregistrat un deficit bugetar record de 367 miliarde riali (98 de miliarde de dolari), aproximativ 20% din PIB.
Bugetul pe 2016 prevede un deficit de 87 de miliarde de dolari, rezultat în urma unor venituri de 513 miliarde de riali (137 miliarde de dolari) şi a unor cheltuieli de 840 de miliarde de riali. Pentru a face faţă scăderii veniturilor din exporturile petroliere, autorităţile de la Riad au anunţat că vor revizui preţul energiei electrice, apei şi produselor petroliere, care, în prezent, sunt subvenţionate masiv. De asemenea, autorităţile saudite intenţionează să majoreze taxele pe servicii şi să finalizeze pregătirile pentru introducerea unei Taxe pe Valoarea Adăugată, în coordonare cu alte monarhii din Consiliul de Cooperare al Golfului.
Vânzărilor de petrol asigură 90% din veniturile Arabiei Saudite, ţară care este cel mai mare exportator mondial de ţiţei, cu o producţie de aproximativ 10,4 milioane barili pe zi. De altfel, şi analiştii estimează că autorităţile de la Riad poartă o parte din vină pentru scăderea preţului la petrol, din cauza hotărârii de a-şi apăra cota de piaţă şi de a nu reduce producţia, în pofida diminuării preţurilor.
