România susţine ideea că noul acord global climatic are nevoie de sprijin politic puternic, pentru a putea fi parafat în 2015, la Paris, a afirmat Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite în domeniul schimbărilor climatice (COP 19), de la Varşovia.
“România susţine, alături de Uniunea Europeană, că noul acord global climatic are nevoie de un suport politic solid pentru a fi încheiat în 2015. Prin acest acord, toate naţiunile trebuie să participe şi să contribuie la combaterea schimbărilor climatice. Obiectivul limitării încălzirii globale la cel mult două grade Celsius cere eforturi conjugate, bazate pe un cadru clar de acţiune. Nu ne putem permite să plecăm de la Varşovia fără să fi agreat un plan de lucru definit, cu obiective concrete şi cu reperele strategice stabilite pentru 2015”, a susţinut ministrul român al Mediului.
Liderul delegaţiei României a menţionat, totodată, că repercursiunile devastatoare ale recentelor evenimente climatice extreme din diverse zone ale lumii obligă la acţiuni comune ale tuturor ţărilor, atât ale celor dezvoltate, cât şi ale celor în curs de dezvoltare şi ale economiilor emergente, în vederea prevenirii şi combaterii consecinţele devastatoare ale recentelor evenimente climatice extreme din diverse zone ale lumii.
“În 2012, la Doha, România şi-a asumat, alături de toate statele membre UE, angajamente obligatorii sub Protocolul de la Kyoto, până în anul 2020. Acestea se traduc în eforturi şi costuri relevante pentru cetăţenii noştri, dar ne vom respecta aceste angajamente”, a declarat Rovana Plumb.
În perioada 11-22 noiembrie 2013 are loc la Varşovia cea de-a 19-a Conferinţă a membrilor Convenţiei-cadru privind Schimbările Climatice. În paralel, se desfăşoară cea de-a 9-a conferinţă de membrilor Protocolului de la Kyoto, iar organizatorii aşteaptă peste 10.000 de participanţi din 196 de ţări.
Miza majoră a Conferinţei de la Varşovia o reprezintă viitorul acord global în domeniul schimbărilor climatice, care se urmăreşte a fi semnat în anul 2015, şi care va cuprinde angajamente, acţiuni şi măsuri pentru aproape 200 de State-Părţi semnatare ale Convenţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC).
În timp ce o parte a naţiunilor dezvoltate (inclusiv toate Statele Membre UE) derulează, până în anul 2020, un set de acţiuni, politici şi raportări obligatorii sub Protocolul de la Kyoto, având ţinte obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, circa 85% din emisiile globale sunt generate în ţările care nu au obligaţii sub acest Protocol. Mari economii, printre care principalii emiţători globali, China şi Statele Unite, nu au obligaţii asumate sub Protocolul de la Kyoto (SUA nu a semnat acordul, iar China, deşi este semnatară a Protocolului, fiind considerată ţară emergentă, nu trebuie să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră, cauza schimbărilor climatice).
Acordul global post-Kyoto, ce trebuie semnat în 2015, la Paris, ar permite ca, din 2020, toate statele să asume angajamente, măsuri sau acţiuni cu caracter obligatoriu, ceea ce va asigura consolidarea acţiunilor de prevenire şi combatere a schimbărilor climatice.
Negocierile de la Varşovia continuă la nivel înalt, cu rezultatele finale aşteptate pentru sfârşitul acestei săptămâni.
