România va intra în procedura de deficit excesiv, acest lucru nu poate fi evitat şi cel mai devreme se poate întâmpla în martie, a declarat ministrul demis al Finanţelor, Florin Cîţu (foto).
„Discuţiile sunt cu Comisia Europeană.(…) Şi, da, România va intra în procedura de deficit excesiv. Încă un cadou lăsat României de cei de la PSD: procedura de deficit excesiv. Nu putem să evităm acest lucru, dar ce putem noi să facem este să ne asigurăm că venim cât mai repede cu deficitul pe ESA sub 3%. Am arătat deja acest lucru în strategia fiscal-bugetară. Ne întoarcem sub 3% în 2022, pentru că este cel mai rapid, dar în acelaşi timp nu vrem să influenţăm negativ economia”, a spus Cîţu la Realitatea Plus, transmite Agerpres.
Acesta a subliniat că există o comunicare permanentă cu Comisia Europeană pe acest subiect, iar decizia când va fi demarată depinde de CE.
„În ceea ce priveşte comunicarea cu Comisia Europeană, suntem în permanentă comunicare cu Comisia Europeană pe acest subiect. Decizia de a porni procedura de deficit excesiv pentru România este la Comisia Europeană. Vom vedea când vor lua această decizie. Dar informaţii în ceea ce priveşte execuţia bugetară pe ESA, pe cash, le transmitem de fiecare dată când ni le cer. Am avut comunicări pe această temă, decizia vom vedea când va dori Comisia să o ia. Cel mai devreme este în martie, dar poate să fie şi în mai, depinde de Comisia Europeană”, a explicat ministrul.
Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB), conform datelor MFP. Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 indică o majorare amplă a deficitului bugetar, cu 1,8 puncte procentuale din PIB, faţă de nivelul de 2,8% din PIB înregistrat în anul 2018.
Strategia fiscal bugetară, publicată la mijlocul lunii decembrie 2019, menţionează că planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 2,77% din PIB, respectiv o reducere cu 0,81 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2022 în prevederile regulamentelor europene.
Etapele derulării procedurii de deficit excesiv împotriva unui stat european sunt foarte clare: Consiliul European formulează recomandări statului și prescrie un termen-limită maxim până la care acesta trebuie să ia măsurile eficiente împotriva deficitului excesiv, măsuri care se pot întinde pe o durată cuprinsă între trei și șase luni. Dacă o țară ignoră recomandările privind deficitul excesiv, Consiliul poate decide să transmită o notificare oficială, iar, dacă în continuare nu se iau măsuri de reducere a deficitului, se poate trece la sancțiuni. Sancțiunile se vor impune progresiv: în etapa preventivă, statul va fi obligat să depună la Comisia Europeană un depozit purtător de dobânda de 0,2% din PIB. În etapa corectivă, statul este obligat să depună încă un depozit, cu dobânda zero, tot de 0,2% din PIB. Depozitul poate fi transformat într-o amendă de 0,5% din PIB în cazul în care nu sunt respectate recomandările privind corectarea deficitului excesiv. De asemenea, se poate ajunge și la suspendarea fondurilor structurale în cazul nerespectării elementelor specifice ale procedurii de deficit excesiv.
