Compania slovacă de distribuţie de gaze (SPP) a încheiat mai multe acorduri de rezervă, care să o ajute să facă faţă reducerii livrărilor de gaze din Rusia, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Premierul slovac, Robert Fico, a anunţat că SPP a înregistrat joi, pentru a doua zi consecutivă, o scădere cu 50% a volumului gazelor naturale livrate de Rusia. Slovacia se numără printre ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est care au înregistrat o diminuare a volumelor de gaze naturale livrate de grupul rus Gazprom, după ce mai multe state UE au decis să livreze gaze naturale Ucrainei în sistem invers. României, care importă aproximativ 160.000 mc de gaze pe zi (şi produce 31 milioane mc/zi), i-au fost reduse livrările de gaze din Rusia cu 13%.
Robert Fico a precizat că SPP a încheiat un acord pe cinci ani cu E.ON Global Commodities privind furnizare a până la două milioane metri cubi de gaze naturale pe zi via Austria, dacă va fi nevoie. Fico a mai spus că Slovacia ar putea să primească gaze naturale şi din Cehia, ceea ce înseamnă că o conductă, care, în mod normal, asigura transportul gazelor naturale prin Slovacia spre Cehia, va fi utilizată în sistem invers. De asemenea, SPP are de gând să cumpere gaze naturale de pe piaţa spot din Austria, urmând ca livrările să aibă loc în cursul acestui trimestru sau în primul trimestru al anului următor, dacă va fi nevoie.
“Suntem convinşi că, având în vedere faptul că preţul gazelor nu înregistrează modificări semnificative, acesta este un război politic, în care gazele naturale sunt utilizate ca o armă“, a spus premierul slovac.
Conducerea companiei SPP a apreciat că noile acorduri vor ajuta Slovacia să-şi diversifice sursele de aprovizionare. “Suntem în măsură să asigurăm peste 30% din consumul zilnic normal din surse independente, în eventualitatea unei situaţii extraordinare, ceea ce ne reduce dependenţa de livrările din est“, a apreciat preşedintele companiei SPP, Stefan Sabik.
Slovacia este o ţară importantă pentru tranzitul gazelor naturale ruseşti prin Ucraina via Uniunea Europeană, chiar dacă, în ultima perioadă, grupul rus Gazprom a început să utilizeze mai mult conductele alternative, care trec prin Belarus şi Marea Baltică.
