Acasă Analize „Revoluţie” pe piaţa gazelor

„Revoluţie” pe piaţa gazelor

de M G

gaz-3Modificările la OUG 64/2016 privind piaţa gazelor naturale provoacă o adevărată revoluţie în domeniu: va rămâne o singură bursă angro, producătorii vor fi obligaţi să tranzacţioneze pe bursă întreaga cantitate de gaze, se diferenţiază furnizorii de traderi, se va înfiinţa un comparator de gaze, apar noi pieţe (precum cea Pentru Ziua Următoare, Intrazilnică, de Echilibrare, pentru clienţii casnici), dar şi agenţi de transport (cărăuşi) de gaze etc. Totuşi, poate cele mai importante prevederi se referă la faptul că fie Bursei Române de Mărfuri, fie Opcom, i se vor interzice tranzacţiile cu gaze naturale. Iar Romgaz şi OMV Petrom vor trebui să tranzacţioneze pe bursă întreaga cantitate produsă, iar pentru funcţionarea propriilor termocentrale (Iernut şi, respectiv, Brazi) vor trebui să achiziţioneze gaze din piaţă.

Reamintim, anul trecut, Guvernul a modificat legea 123/2012 prin OUG 64/2016, practic, obligat de Bruxelles, pentru a putea accesa fondurile europene în vederea construirii conductei de gaze BRUA. Interconectorul este important pentru Europa pentru că va reduce dependența faţă de gazele rusești, în contextul materializării unor noi proiecte ce vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din Regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală. De asemenea, gazoductul va putea fi utilizat şi de către producătorii din perimetrele off-shore din Marea Neagră. Conducta va avea o lungime totală de aproximativ 550 km pe teritoriul României, valoarea estimată fiind de aproximativ 560 milioane euro, din care Comisia Europeană contribuie cu 179 de milioane de euro. Pentru această sumă, Bruxellesul a cerut autorităţilor de la Bucureşti să modifice Legea 123/2012, cel puţin în ceea ce priveşte eliminarea barierelor tehnice şi comerciale în calea exportului.

Dar, pentru a liberaliza piaţa gazelor naturale, aşa cum prevedea OUG 64/2016, erau necesare o mulţime de alte modificări şi completări, dar şi clarificări, chiar în definirea unor termeni.

Astfel, noul pct e) al art. 119, prevede „administrarea piețelor centralizate angro – se acordă o singură licență pentru operatorul pieţelor centralizate angro de gaze naturale şi una pentru operatorul pieţei de echilibrare”. Potrivit iniţiatorilor, Grupul parlamentar PSD, unicitatea operatorului pieţelor centralizate angro de gaze naturale şi a operatorului pieţei de echilibrare este cerută de Bruxelles. „Prin rezoluţia adoptată de Parlamentul European în data de 15.12.2015 denumită ”Către o Uniune Energetică Europeană”, text P8_TA(2015)0444 și pentru creşterea lichidităţii pieţei concurenţiale angro prin centralizarea activităţilor de tranzacţionare în PVT (n.r. – punct virtual de tranzacţionare) naţionale unice administrate de un unic operator de piaţă, în condiţii de transparenţă şi reguli stricte de acces nediscriminatoriu la informaţiile privind cantităţile şi preţurile de tranzacţionare. Măsuri identice cu cele instituite în Austria, începând cu 01.01.2013, când, prin Legea gazelor, s-a stabilit crearea unui singur PVT naţional şi administrarea tranzacţiilor în PVT printr-un singur operator, respectiv prin CEGH (Central European Gas Hub). (https://www.cegh.at/trading-location-cegh-vtp).

Potrivit legislaţiei în vigoare în prezent, operator al pieţei de gaze naturale este „persoana juridică ce asigură organizarea şi administrarea pieţelor centralizate, cu excepţia pieţei de echilibrare, în vederea tranzacţionării de gaze naturale pe termen scurt, mediu şi lung”.

Astfel, au primit licenţă ca operatori ai pieţei centralizate de gaze naturale atât Opcom (unicul operator al pieţei de energie electrică), cât şi Bursa Română de Mărfuri (BRM). În condiţiile în care prin noile prevederi se va acorda o singură licenţă pentru operatorul pieţelor centralizate angro, fie Opcom, fie BRM va trebui să renunţe la tranzacţiile cu gaze naturale!

Prin modificările la OUG 64/2016, se definesc, în primul rând, pieţele de gaze. Astfel, piaţa angro este „cadrul organizat de tranzacţionare a gazelor naturale şi a serviciilor asociate la care participă producătorii de gaze naturale, traderii, furnizorii, operatorul de transport şi de sistem, operatorii de distribuţie, operatorul pieţelor centralizate angro de gaze naturale şi clienţii angro”. Piaţa cu amănuntul este „cadrul organizat în care gazele naturale sunt cumpărate de clienţii finali, în vederea satisfacerii consumului propriu de la furnizori sau producători”. Piaţa centralizată pentru clienţii casnici în regim reglementat (PCCC) este „piaţa centralizată pentru tranzacţionarea cantităţilor de gaze naturale destinate alimentării clienţilor casnici, în condițiile cadrului de reglementare stabilit de ANRE, în regim reglementat, în condiţii de acces egal, transparent şi nediscriminatoriu al acestora la sursele de gaze naturale. Participarea Furnizorilor de Ultimă Instanță la această piață este obligatorie”. Piaţa de echilibrare a gazelor naturale este „piaţa centralizată, obligatorie pentru participanții la piața angro, organizată şi administrată de operatorul de transport şi de sistem în cadrul căreia acesta poate efectua tranzacţii în scopul desfăşurării de acţiuni de echilibrare prin utilizarea produselor standardizate pe termen scurt definite în Regulamentul (UE) nr. 312/2014 al Comisiei din 26 martie 2014 de stabilire a unui cod de reţea privind echilibrarea reţelelor de transport de gaz, pe baza unor reguli specifice aprobate de ANRE; în vederea organizării pieței de echilibrare, operatorul de transport și de sistem poate delega responsabilitatea administrării platformei de tranzacționare și/sau responsabilitatea realizării calculelor de decontare pe baza datelor pe care le colectează și le verifică, către operatorul pieței angro de gaze naturale”. De asemenea, sunt definite pieţele contractelor bilaterale, pentru ziua următoare, intrazilnică, pentru alocarea capacităţilor de interconectare, piaţa secundară a capacităţilor de transport, serviciile de sistem etc. De asemenea, este definit Punct Virtual de Tranzacționare (PVT) – „punct abstract, unic la nivel național, situat între punctele de intrare în SNT (n.r. – Sistemul Naţional de Transport) şi punctele de ieşire din SNT, în care gazele naturale sunt tranzacționate indiferent de locația lor efectivă. Punctul virtual de tranzacționare nu este un punct fizic de intrare/ieșire. În punctul virtual de tranzacționare cumpărătorii și vânzătorii de gaze naturale tranzacționează gazele naturale doar dacă sunt participanți la piață și au încheiat un contract cu Operatorul de Transport și Sistem pentru utilizarea punctului virtual de tranzacționare”. PVT va fi administrat de un unic operator de piaţă, în condiţii de transparenţă şi reguli stricte de acces nediscriminatoriu la informaţiile privind cantităţile şi preţurile de tranzacţionare.

Potrivit noilor prevederi, este definit şi traderul de gaze naturale: o persoană fizică sau juridică ce cumpără şi vinde gaze naturale exclusiv pe piaţa angro de gaze naturale sau tranzit pentru import/export. De asemenea, apare agentul de transport (cărăușul), care este persoana fizică sau juridică care are contract pentru transportul şi/sau distribuţia gazelor naturale cu un operator de sistem de transport/distribuţie şi exercită dreptul de proprietate asupra gazelor naturale vehiculate prin sistemul de transport/distribuţie de la punctele de preluare la intrarea în sistem şi până la punctele de predare la ieşirea din sistem.

Interzis la contracte bilaterale directe de gaze naturale

În ceea ce-i priveşte pe producătorii de gaze, printre obligaţiile acestora apare una nouă: să oferteze și să tranzacționeze public, transparent şi nediscriminatoriu pe pieţele centralizate de gaze naturale întreaga cantitate de gaze naturale produsă, mai puțin cantitățile aferente consumului propriu tehnologic definit la art. 100 pct. 35). În prezent, consumul tehnologic este definit ca fiind „cantitatea de gaze naturale, certificată pe baza metodologiei elaborate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, necesară a fi consumată de către un operator economic pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfăşurării activităţii de producţie şi înmagazinare, respectiv cantitatea de gaze naturale certificată pe baza metodologiilor elaborate de ANRE, necesară a fi consumată de către un operator economic pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfăşurării activităţii de distribuţie, respectiv de transport al gazelor naturale”.

Potrivit iniţiatorilor, prin această prevedere se urmăreşte eliminarea barierelor comerciale, iar toată cantitatea produsă va fi ofertată pe piața concurențială, pe oricare dintre piețele de gaze naturale organizate.

Mai mult, pct. 2 din art. 177, care prevedea că „piaţa concurenţială angro funcţionează pe bază de: a) contracte bilaterale între operatorii economici din domeniul gazelor naturale” se abrogă. De altfel, toate prevederile actuale, prin care, până în anul 2021, producătorii ar fi putut vinde pe bursă numai o anumită cantitate de gaze naturale se abrogă. Practic, se interzic contractele bilaterale directe, aşa cum se întâmplă şi în cazul energiei electrice. Mai mult, la fel ca la electricitate, se stipulează că „tranzacţiile comerciale cu gaze naturale se desfăşoară pe piaţa concurenţială, în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu”.

Transparenţă la maxim

Una dintre cele mai importante prevederi se referă la transparenţa tranzacţiilor. Astfel, „pe piața angro de gaze naturale, toate preţurile şi cantităţile stabilite în urma tranzacţiilor efectuate pe toate pieţele centralizate de gaze naturale, precum și toate prețurile și cantitățile din contractele de pe piaţa reglementată, contractele de export, contractele de import, contractele intragroup, prețurile de transfer și cantitățile aferente se fac publice conform reglementărilor ANRE”.

Pe de altă parte, modificările propuse se referă şi la operatorul de înmagazinare, care trebuie să fie independent, dar această independenţă este definită în lege: „un operator de înmagazinare care face parte dintr-un operator economic integrat pe verticală trebuie să fie independent cel puţin în ceea ce priveşte forma juridică, organizarea şi procesul de luare a deciziilor faţă de activitatea de transport”. „În vederea asigurării independenţei operatorului de înmagazinare se aplică următoarele criterii minime: a) persoanele cu funcții de conducere din cadrul întreprinderii proprietare a sistemului de transport și al operatorului de înmagazinare nu pot face parte din aceeași structură”.

Furnizorii au obligaţia „să achiziţioneze gazele naturale pe care le furnizeză clienţilor casnici în regim reglementat, în condiţii de minimizare a costului resurselor alocate, de pe piața centralizată pentru clienții casnici în regim reglementat, pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziţie al gazelor naturale şi, în acelaşi timp, tratamentul egal şi nediscriminatoriu al operatorilor licențiați care participă la procedura de achiziţie a gazelor naturale, în calitate de ofertanţi, conform reglementărilor emise de ANRE”.

Noile prevederi, care diferenţiază furnizorul de trader, reglementează şi activitatea traderilor: „traderul de gaze naturale are, în principal, dreptul să factureze și să încaseze contravaloarea gazelor naturale conform contractelor încheiate în calitate de vânzător”.

Legea are şi prevederi în ceea ce priveşte sistemul de măsurare şi obligaţiile în acest sens ale transportatorului, producătorilor şi distribuitorilor de gaze.

Obligaţii pentru ANRE

Modificările la OUG 64/2016 au şi prevederi ce pun „la treabă” Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Astfel, în următoarele 2 luni (până la data de 30 iunie 2017) ANRE trebuie să emită reglementările secundare referitoare la activitățile din sectorul gazelor naturale, precum și regulile specifice care vor fi aplicate pe pieţele centralizate, dar trebuie să elaboreze și să aprobe regimul înmagazinării gazelor naturale și metodologia pentru integrarea înmagazinării gazelor naturale în piața concurențială în scopul asigurării funcționării în condiții de siguranță și securitate în alimentarea cu gaze naturale a consumatorului final

Până la data de 31 august 2017 ANRE este obligată să asigure implementarea și funcționarea pieţelor centralizate de gaze naturale prevăzute în prezenta lege, dar şi să reexamineze și aprobe Codul Rețelei, astfel încât să corespundă cu noile prevederi.

Pe de altă parte, ANRE are dreptul să suspende funcţionarea pieţei concurenţiale, inclusiv să suspende temporar exportul în condiţii de criză, dar prevederile se aplică pe baza unei reglementări aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Pe de altă parte, ANRE are obligaţia de a înfiinţa un comparator de preţuri: „în vederea informării corecte și complete a consumatorilor de gaze naturale, clienți finali casnici și noncasnici, ANRE va asigura funcţionarea unei platforme online de comparare a prețurilor, unde fiecare furnizor de gaze naturale, care face oferte către aceste categorii de clienți, este obligat să publice ofertele de preț actualizate. Operaţionalizarea acestei platforme se va realiza în termen de maxim 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi”, se arată în modificările propuse de Grupul parlamentar PSD.

10% profit garantat! De 20 de ori mai mare decât dobânda la un depozit bancar

O prevedere destul de neclară este cea referitoare la metodologiile de tarifare. Potrivit noilor modificări propuse, „metodologiile de stabilire a preţurilor şi tarifelor reglementate (n.r. – tarifele reglementate de ANRE sunt cele de transport, distribuţie şi înmagazinare, precum şi marja furnizorului) se aprobă de ANRE, după informarea şi consultarea tuturor părţilor interesate. În calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităţilor respective, cheltuielile pentru dezvoltare şi protecţia mediului, precum şi o cotă rezonabilă de profit, care nu poate fi mai mare de 10%”.

Nu se spune la ce anume se aplică acest procent! Oricum, din punctul nostru de vedere, procentul este enorm, dacă se referă la rata de rentabilitate! În prezent, rata reglementată a rentabilităţii capitalului în a treia perioadă de reglementare (2013 – 2017) pentru activităţile de distribuţie şi furnizare reglementată a gazelor naturale a fost stabilită de ANRE la 8,43%. Altimnteri spus, dacă un distribuitor pune o ţeavă de gaze pentru care cheltuie 100 de lei, prin tarif i se recunoaşte suma de 108,43 lei. Noile prevederi spun că acelaşi distribuitor, dacă va pune o conductă cu 100 lei, va primi prin tariful de distribuţie 110 lei! Dacă acelaşi distribuitor depune în bancă 100 de lei, la sfârşitul anului primeşte 100,5 lei! Adică „o dobândă” de 20 de ori mai mare decât dacă şi-ar depune banii în bancă!

În fine, o ultimă prevedere, propusă de câţiva deputaţi PNL, face referire la consumatorul vulnerabil. „Ca și măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare a legii 169/2016, Guvernul va stabili schema de ajutor financiar pentru consumatorul vulnerabil până la data de 30 septembrie 2017. Modul de definire a consumatorului vulnerabil precum și constituirea schemei de ajutor financiar se stabilește prin Hotărâre de Guvern pentru perioada 01 noiembrie 2017 -31 martie 2018”, se arată în propunere. „Ținând cont de faptul că legea 196/2016, lege ce definește consumatorul vulnerabil, precum și schema de ajutor a acestuia intră în vigoare 01.04.2018 este necesară elaborarea unui HG pentru protecţia consumatorului vulnerabil în iarna 2017-2018”, motivează liberalii.

din aceeasi categorie

1 comentariu

lucian victor aprilie 21, 2017 - 6:16 am

Iata ce strategie energetica pentru perioada 2016 – 2035 a elaborat Min Energiei cu cei 700 de „specialisti” care propun o productie de energie bazata pe consum de gaze. In conditiile in care importul de gaze a crescut de 7 ori, pretul este unul din cele mai mari din Europa, productia interna a scazut. De astfel de strategi mai bine lipsa.

Comments are closed.