Oamenii petrec aproximativ 80% din timp în interiorul clădirilor, în condițiile în care clădirile sunt responsabile pentru circa 40% din consumul total de energie al Uniunii Europene și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. De aceea eficiența energetică a clădirilor face și ea parte din planul Comisiei Europene de neutralitate climatică. Aceasta a fost și ideea centrală a dezbaterii ”A renovation wave across Europe”, organizată, recent, de România Eficientă și EPG, concluzia fiind că renovarea profundă a clădirilor reprezintă o oportunitate ce nu trebuie rarată.
Fondul imobiliar european cuprinde circa 220 de milioane de clădiri care au fost construite înainte de anul 2001, adică 85% din toate clădirile de pe continent. 85%-95% dintre clădirile care există astăzi vor rămâne în picioare și în 2050, în condițiile în care majoritatea clădirilor existente nu sunt eficiente din punct de vedere energetic, iar încălzirea și răcirea lor se face cu tehnologii vechi, mari consumatoare de energie, se arată într-un comunicat de presă.
În prezent, doar 11% din fondul de clădiri existente din UE este reparat sau îmbunătățit an de an, iar lucrările de renovare abordează foarte rar performanța energetică a clădirilor. Doar 1% din stocul total de clădiri este renovat anual, în sensul eficientizarii energetice, iar în întreaga Uniune renovări profunde, care să scadă consumul de energie cu cel puțin 60%, sunt efectuate în doar 0,2% dintre clădirile care sunt renovate. ”În acest ritm, ar dura secole pentru a se atinge acel obiectiv de “net zero” emisii în sectorul construcțiilor și, de aceea, Comisia a venit cu această nouă politică”, se mai arată în comunicat.
Obiectivul european îl reprezintă cel puțin dublarea ratei anuale de reabilitare/modernizare profundă din punct de vedere energetic a locuințelor și clădirilor nerezidențiale, care ar trebui să aibă drept rezultat renovarea a 35 de milioane de clădiri până în 2030. Rata de renovare și profunzimea renovării vor trebui menținute și după 2030 la niveluri ridicate, pentru a atinge neutralitatea climatică la nivelul UE până în 2050.
Avantajele, pe lângă atentuarea sărăciei energetice (34 de millioane de europeni nu își permit încălzirea adecvată a locuinței) prin scăderea facturilor și clădiri mai prietenoase cu mediul și mai pregătite pentru schimbările climatice, sunt reprezentate și de un stimul economic important, mai ales în economiile locale.
Peste 160.000 de noi locuri de muncă în UE
Comisia Europeană a apreciat că noul program european de renovare pentru eficientizare energetică va crea aproximativ 160.000 de locuri de muncă ecologice până în 2030. Renovate Europe consideră că numărul de locuri de muncă ce va fi creat este mult mai mare, a declarat Adrian Joyce, director Renovate Europe și secretar general al EuroACE, în cadrul conferinței ”A renovation wave across Europe”, organizată de România Eficientă și EPG.
„Noi, de fapt, ar trebui să creăm 1,6 milioane de locuri de muncă, iar cifra transmisă de CE nu reflectă cercetarea IEA, care arată că sunt create 12-18 noi locuri de muncă la fiecare milion de euro investit în sectorul construcțiilor, în cadrul noului program de renovare”, a spus Joyce. „Suntem în negocieri cu Comisia în privința acestui aspect”, a adăugat el.
Comisia Europeană va propune introducerea unor standarde minime de performanţă energetică pentru clădirile rezidenţiale şi analizează extinderea auditurilor energetice şi pentru clădirile nonrezidenţiale mari, precum şcoli, spitale sau spaţii de birouri.
Iniţiativa “Valul de renovări” a Comisiei Europene reprezintă o oportunitate istorică pentru a transforma stocul actual de clădiri, în cea mai mare parte vechi şi cu pierderi mari de energie, într-unul mai eficient, mai sustenabil şi mai sănătos pentru oameni. Strategia cuprinde numeroase măsuri care să facă investiţiile în renovarea clădirilor mai accesibile şi care să stimuleze proprietarii de clădiri, dar şi autorităţile publice să deruleze lucrări de renovare energetică.
