Soarta producătorilor de energie din surse regenerabile pare pecetluită: faliment. Aceasta, dacă nu se modifică legislaţia aplicabilă în domeniu. Conform reprezentanţilor statului, la sfârşitul lunii vor avea loc întâlniri la Bruxelles pentru a se modifica schema de sprijin pentru energia verde. Reamintim, Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie (E-SRE) a fost modificată în numeroase rânduri şi, dacă, la un moment dat, era cea mai atractivă schemă din Europa, în prezent investitorii nu au cum să-şi recupereze investiţiile. De altfel, dacă în anul 2011, când a intrat în vigoare Legea 220/2008, în România s-au instalat circa 800 MW în surse regenerabile, în anul 2012 SRE ajunseseră la 2.300 MW instalaţi, în 2013 – la 4.400 MW instalaţi, pentru ca, în ultimii doi ani (2015 şi 2016) instalările să fie absolut nesemnificative – doar câteva zeci de MW. Subvenţia pentru regenerabile se realizează prin certificate verzi şi cote de consum. Ambele „variabile” au fost modificate de-a lungul timpului. De remarcat, directivele comunitare cer ca, până în anul 2020, să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%, să crească eficienţa energetică cu 20%, iar sursele regenerabile să reprezinte 20% din consumul de energie.
„Guvernul Cioloș dorește să se așeze echilibrul în sectorul regenerabillelor. Sper să avem luni (n.r. – 26 septembrie) versiunea finală a studiului privind sectorul regenerabilelor, realizat de un consultant independent din Marea Britanie. Ne-am propus ca la finele săptămânii viitoare să avem un draft al Ordonanței de Urgență, care modifică Legea 220/2008. Vineri (n.r. – 30 septembrie) voi avea discuții cu reprezentanții Digi Competition şi DG Energy, să vedem cu se poate modifica schema de sprijin”, a anunţat Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei la conferința „Ziua Energiei Brașov – ediția a 9-a”, organizată de REPOM și TTM.
Printre măsurile avute în vedere se numără un grad de absorbție a certificatelor verzi (CV) la 90%, iar impozitul pe profit să se plătească în momentul comercializării certificatelor verzi. De altfel, Corina Popescu a anunţat că se poartă discuții cu reprezentanții Ministerului Finanțelor pentru a accepta noua formulă de impozitare. De asemenea, reprezentantul Ministerului Energiei a declarat că se doreşte ca recuperarea certificatelor amânate nu se va mai facă în funcţie de tehnologie, ci toate vor începe să se returneze începând cu 1 ianuarie 2018. Tot începând cu 1 ianuarie 2018, toată lumea va trebui să suporte dezechilibrele pe care le provoacă în Sistemul Energetic Naţional (SEN). Pe de altă parte, aceasta a spus că nu a fost agreată măsura propusă de asociațiile din domeniu, de eliminare a perioadei de valabilitate a certificatelor verzi. „Fără această perioadă de valabilitate, CV ar putea fi utilizate ca titluri de valoare”, a explicat Corina Popescu.
„Încercăm să găsim un balans între investitorii în E-SRE, dar fără să punem un efort suplimentar pe consumator, care nu trebuie să se sperie și să spună «O să ni se dubleze factura». Dorința noastră este să găsim acel echilibru în așa fel încât să nu fie impactat consumatorul final sau impactul să fie minor, nu așa cum s-a dorit în momentul în care s-a definit schema finală, cu un număr foarte mare de certificate verzi. Este necesară această modificare a legislaţiei, mai ales că anul viitor este obligatoriu să realizăm Planul Naţional integrat energie – schimbări climatice”, a mai spus Corina Popescu.
Prezent la „Ziua energiei Brașov”, Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, a fost de acord cu „regenerabilii”. „Absolut pe nedrept, ați trecut prin această suferinţă (n.r. – de reducere drastic a schemei de sprijin), ați fost încrezători în mesajul dat de România în 2008, că sprijină sectorul regenerabilelor. Ați decis să investiți în baza unei legi clare, dar ulterior au început greșelile. Vestea bună este că domeniul regenerabilelor este preferat, din punct de vedere strategic, la nivel mondial. Energia, astăzi, trebuie gândită ca și cum ar fi reinventată. Suntem aruncați într-o revoluție energetică. Energia regenerabilă face parte din planul definit de UE”, a declarat Iancu, subliniind că „fără un cadru legal clar și aprobat rapid, România nu poate crea un mediu prilenic pentru investiții”. În acest context, el a făcut referire la o acțiune în forță în sprijinul producătorilor în sectorul regenerabilelor, o adresă semnată de 8 ambasadori fiind transmisă Guvernului, ca un semnal de alarmă cu privire la încrederea investitorilor în mediul de afaceri românesc.
Eficienţa energetică, motor de creştere economică
La rândul său, Emil Calotă, Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a precizat că deciziile importante în energiei nu mai pot fi luate fără implicarea statului. „Când este vorba despre investiții strategice, statul nu mai poate rămâne pasiv”, a afirmat Calotă.
El a precizat că sursele regenerabile de energie au reprezentat, în 2014, 24,9% în consumul final brut de energie şi 44% în consumul de electricitate. De remarcat, tot surse regenerabile de energie sunt considerate şi marile hidrocentrale, dar acestea nu sunt subvenţionate.
În ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Emil Calotă a arătat că Eurostat (Oficiul de Statistică al Comisiei Europene) a anunţat că acestea s-au diminuat, în România, cu 43,68% în anul 2014 faţă de 1990. Cum şi eficienţa energetică este, alături de energiile, regenerabile, una dintre metodele cerute de UE pentru scăderea poluării, reprezentantul ANRE consideră că aceasta are un viitor important. „Eficienţa energetică ar putea fi un motor pentru creşterea economică a României”, a spus Emil Calotă.
Asociațiile de profil au prezentat, în repetate rânduri, situația îngrijorătoare în care sunt investitorii de E-SRE. ,,Din păcate, investitorii în acest domeniu, în acest moment, suferă extrem de tare. S-au investit peste 8 miliarde de euro în sectorul energiei regenerabile. Puterea instalată în acest moment este undeva la 5.000 MW, iar producția asigură 20% din consumul de energie electrică a României”, a declarat Martin Moise, director general REPOM, organizatorul conferinței Ziua Energiei Brașov și primvicepreședinte PATRES.
Potrivit datelor PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România), 4 producători sunt deja în insolvență, 30% dintre membrii organizației riscând insovența în 2017. “Patru producători de E-SRE au intrat în insolvenţă, în condiţiile în care ei activează într-o piaţă reglementată din cadrul UE. Având în vedere propunerea ANRE privind cota de CV pentru anul 2017, se preconizează intrarea în insolvenţă a aproximativ 30% dintre producători. România riscă să nu îşi mai atingă ţinta în 2020, dacă ritmul de scădere a puterii instalate se menţine, coroborat cu creşterea consumului de energie electrică conform INS”, a declarat Viorel Lefter, președintele PATRES.
Reamintim, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) propune, pentru anul viitor, o cotă obligatorie de energie regenerabilă de 8,3%, în condiţiile în care Legea 220/2008 prevedea o cotă de 18% pentru 2017. De altfel, legea prevedea ca, în anul 2014, cota să fie de 15% şi a fost de 11,1%, în 2015 trebuia să fie 16% şi a fost 11,9%, iar în 2016, în loc de 17% este de 12,15%.
48 de ani pentru recuperarea investiţiilor
„Conform legislaţiei aplicabile în prezent, pentru recuperarea investiţiilor în energie eoliană sunt necesari 48 de ani”, a declarat Claudia Brânduș, președinte RWEA (Asociația Română pentru Energie Eoliană).
Aceasta a spus că venitul necesar pentru recuperarea investiţiilor în 20 de ani (costul egalizat) este de 100 euro/MW în România. „În anul 2015, investitorii în eoliene au încasat, efectiv, în medie, 36,4 euro/MWh”, a subliniat preşedintele RWEA.
Aceasta a expus şi situația financiară a industriei eoliene: o pierdere netă de 4 miliarde lei (cumulat, în anii 2014 şi 2015), din care 1,8 miliarde lei înregistrate în 2015, precum şi o devalorizare a activelor de 2,3 miliarde lei. De notat că, în 2015, România nu a mai avut capacități noi instalate în domeniu. „Suntem o tehnologie care are nevoie de sprijin să ajungă la maturitate. Aceasta este realitatea. Este nevoie și așteptăm modificarea legislației”, a concluzionat Claudia Brânduș.
„Energiewende” (revoluția energetică) în România, energia regenerabilă în context național și european – producție, distribuție, stocare, intergrarea în rețeaua internațională sunt câteva dintre temele dezbătute la “Ziua Energiei” Brașov, a 9-a ediție, una dintre cele mai importante conferințe dedicate energiei regenerabile în România.
“La ediția din acest an a evenimentului nostru ne-am focusat asupra temelor privind Strategia energetică, viitoarele modificări în legislație în ceea ce privește energia regenerabilă aflată în mare suferință în acest moment, iar, în al doilea panel, am abordat viitorul în energie, cu focus asupra conceptelor de prosumer, demand side management, centrale virtuale etc.”, a declarat Martin Moise, director general al REPOM, organizatorul evenimentului dedicat energiei, devenit tradițional la Brașov.
Anul acesta, compania TTM a predat ștafeta organizării conferinței „Ziua Energiei” Brașov societăţii REPOM, ce activează în domeniul operării şi gestionării instalaţiilor de energie regenerabilă din România. „Contribuim la discuţia publică privind Strategia energetică din România cu idei din Germania, aşa cum am făcut în fiecare an. România poate profita de pe urma învăţămintelor Energiewende din Germania”, a declarat Jürgen Ludwig, fondator al TTM şi iniţiator al „Ziua Energiei” Braşov.
