Legislaţia europeană obligă statele membre să urmărească îmbunătăţirea eficienţei energetice la utilizatorii finali. Una dintre modalităţi se referă la scăderea consumurilor de energie termică, prin „anveloparea” locuinţelor. Potrivit unui studiu privind securitatea energetică, elaborat de Institutul European din România, 30 – 35% din consumul de resurse primare înseamnă de fapt piederi, jumătate din această risipă fiind înregistrată în sectorul rezidenţial. Se pare că, prin izolare termică, factura la căldură într.un apartament de bloc ar putea să scadă cu 30%. De remarcat, majoritatea apartamentelor de bloc din România sunt încălzite fie cu centrale termice, fie prin „radeţi”, ambele metode utilizând, practic, acelaşi combustibil: gazul natural. România importă, anual, circa 30% din necesarul de gaze naturale, la un preţ dublu faţă de cel din producţia internă. Astfel, izolarea termică a locuinţelor ar putea reduce la zero importurile de gaze. Evident, cu condiţia ca producţia şi consumul intern să nu se modifice.
Certificatul energetic pentru clădiri ar putea deveni obligatoriu de luna viitoare. Legea 372/2005 prevede că la încheierea oricărui contract de vânzare-cumpărare sau închiriere pentru clădirile de locuit familiale şi apartamentele din blocuri va fi obligatorie prezentarea certificatului de performanţă energetică al clădirii. Prin certificat, potenţialul cumpărător sau chiriaş este informat asupra performanţei energetice a locuinţei, exprimată, în principal, prin consumul total anual specific de energie, exprimat în kWh/mp arie utilă, respectiv prin consumul de căldură anual specific pentru încălzire, apă caldă de consum şi iluminat, prin încadrarea acesteia într-o clasă energetică (de la clasa A – eficienţă energetică ridicată, la clasa G – eficienţă energetică scăzută), funcţie de consumul total anual specific de energie.
Astfel, cum piaţa imobiliară este tot mai competitivă, vânzarea sau închirierea unei proprietăţi de clasă inferioară, chiar C sau D, aşa cum sunt încadrate cele mai multe locuinţe din România, va deveni dificilă. În România, procentul blocurilor vechi de locuinţe care pot obţine un calificativ energetic favorabil, A sau B, fără a fi termoizolate, se apropie de 0%.
Scopul final al legislaţiei îl reprezintă, de fapt, reabilitarea termică a locuinţelor şi nu doar ataşarea la dosar a încă unui document. Preţul utilităţilor, în special al energiei termice pentru încălzire (circa 57% din totalul utilităţilor), a atins un nivel care nu poate fi neglijat. O parte importantă a consumului reprezintă de fapt pierderi cauzate de ineficienţa unor locuinţe nereabilitate termic, necorespunzătoare standardelor europene şi româneşti. Prin lege, proiectanţii de locuinţe sunt obligaţi să recomande soluţii de izolare termică astfel încât consumul mediu anual pentru încălzire, apă caldă şi iluminat să nu depăşească 100 kWh/mp. În realitate, spaţiile locative româneşti consumă 180 – 240 kWh/mp.
Singura posibilitate de a redresa situaţia rămâne reabilitarea termică. Dacă facem bilanţul costurilor de întreţinere pentru o casă unifamilială, reabilitată termic (sistem termoizolant de 5 cm), acestea vor fi, pentru sezonul rece, cu 44% mai mici decât în cazul unei locuinţe neizolate. Daca izolaţia termică este de 10 cm, costurile de întreţinere vor fi reduse cu 68%.
Soluţii Austrotherm
Specialiştii ne atrag atenţia că izolarea unei locuinţe trebuie gândită ca o anvelopă termică, de la fundaţie până la acoperiş. De exemplu, Austrotherm, unul dintre producătorii de materiale termoizolante, consacraţi atât pe piaţa europeană, cât şi în România, recomandă folosirea produselor adecvate fiecărei izolări termice în parte, se arată într-un comunicat de presă.. Pentru zona de fundaţie, subsol şi soclu, se recomandă folosirea produselor din polistiren extrudat (XPS), pentru izolarea termică a pereţilor exteriori, se recomandă polistirenul expandat (EPS), iar pentru izolarea acoperişurilor sau teraselor, se recomandă atât EPS, cât şi XPS, în funcţie de sistemul ales.
Încălzire marca Bosch
O altă modalitate de reducere a facturilor o reprezintă utilizarea altor metode de ăncălzire decât cele clasice. Concernul german Bosch anunţă faptul că intră pe piaţa din Europa de est şi sud-est cu produse din domeniul termotehnicii purtând. Echipamentele de încălzire Bosch vor fi lansate treptat în cursul primului semestru din 2010 în zece ţări din regiune: România, Republica Moldova, Grecia, Ungaria, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Belarus şi Ucraina. Până în prezent, Bosch a comercializat în România echipamente pentru încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde menajere sub brandurile Junkers şi Buderus. Prin lansarea mărcii Bosch în domeniul echipamentelor pentru încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde pentru consum casnic (centrale termice convenţionale şi cu condensare, încălzitoare instantanee de apă, cazane pe combustibil solid, panouri şi instalaţii solare, pompe de căldură), divizia de termotehnică a Grupului Bosch intenţionează să pună un accent deosebit pe produsele cu o eficienţă energetică ridicată şi pe cele inovative, care utilizează energii regenerabile. “Suntem convinşi de potenţialul regional şi local: modernizarea sistemelor de încălzire este un prim-pas în eficientizarea consumului energetic al clădirilor moderne”, a declarat, într-un comunicat de presă, Adrian Bălşanu, drirector regional de vânzări, divizia de termotehnică, Robert Bosch S.R.L.
Statistică la consum
În contextul eforturilor depuse de Uniunea Europeană pentru eficientizarea şi reducerea consumurilor energetice şi a emisiilor de gaze cu efect de seră, ţările membre au fost invitate să realizeze un studiu privind consumurile de energie şi produse energetice în gospodăriile populaţiei.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a răspuns acestei solicitări prin organizarea unei cercetări statistice care va evidenţia cantitatea şi structura consumurilor de energie electrică şi termică, gaze naturale, produse petroliere lichide, lemne de foc, alţi combustibili solizi etc, după mărimea şi tipul gospodăriei, numărul de persoane din gospodărie precum şi mediul de rezidenţă (urban sau rural).
În această perioadă a avut loc informarea celor 10.920 de gospodării din întreaga ţară, alese în eşantionul cercetării statistice, urmând ca în perioada aprilie-mai 2010 să se desfăşoare etapa de colectare a datelor, când reprezentanţii INS, împreună cu membrii gospodăriilor vor completa un formular statistic dedicat acestui studiu. Studiul se va realiza pe o perioadă de 16 luni, primele rezultate urmând a fi date publicităţii în luna mai 2011.
