Ieşirea României din procedura de deficit excesiv ar trebui să aibă repercusiuni imediate asupra evaluărilor riscului de ţară, în sensul îmbunătăţirii ratingului României, a declarat, la Bruxelles, ministrul român al Economiei Varujan Vosganian (foto), transmite Agerpres. Comisia Europeană (CE) a recomandat Consiliului să abroge decizia privind existenţa în ţara noastră a unui deficit excesiv.
“Liniile directoare privind modernizarea administrativă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de afaceri sunt aprecieri corecte şi stabilesc pentru noi responsabilităţi imediate. Am salutat faptul că, la nivelul CE, acordul nostru cu FMI şi cu Banca Mondială este considerat a fi în grafic şi, de asemenea, ieşirea României din procedura de deficit excesiv”, a spus Varujan Vosganian despre recomandările din 2013 pentru România şi despre recomandarea privind ieşirea ţării, alături de alte patru state, din procedura de deficit excesiv.
El a adăugat că România este una dintre puţinele ţări care îşi asumă în continuarea prevederile Tratatului de la Maastricht şi ale Pactului de stabilitate şi creştere în viziunea bugetară pe termen mediu. “Noi am construit bugetul pe 2013 şi viziunea bugetară pentru anii următori pornind de la respectarea criteriilor privind deficitul structural aşa cum decurg din Pactul de stabilitate, lucru pe care puţine alte ţări îl fac. România nu doar că merită să fie scoasă din procedura de deficit excesiv, dar este, în opinia mea, în avangarda UE în ceea ce priveşte respectarea proporţiilor macroeconomice ce decurg din consolidarea fiscală”, a subliniat Vosganian.
Ministrul Economiei susţine că acest semnal al CE se coroborează cu eforturile ministerului pe care le face în ceea ce priveşte strategia de export şi atragerea de investiţii străine. “În clipa în care România iese din procedura de deficit excesiv repercusiunile asupra evaluărilor riscului de ţară ar trebui să fie imediate, în sensul că ratingul României ar trebui să fie îmbunătăţit, ceea ce este un bun argument pentru noi, pentru a sublinia atractivitatea şi stabilitatea economiei româneşti”, a mai spus Varujan Vosganian.
Recomandările CE pentru toate statele membre urmează să fie discutate la Consiliul European de la finele lunii iunie, înainte de aprobarea lor oficială de către miniştrii de Finanţe din UE.
În recomandarea CE către Consiliu privind abrogarea deciziei din 2009 privind existenţa unui deficit excesiv în România se menţionează că “corectarea deficitului a fost determinată în principal de controlul strict al creşterii cheltuielilor, inclusiv prin controlul masei salariale din sectorul public, îngheţarea pensiilor şi reducerea tuturor prestaţiilor sociale”. De asemenea, se notează că aceasta a fost “sprijinită de măsuri pe partea de venituri, precum creşterea TVA cu 5 puncte procentuale şi lărgirea bazei de impozitare a veniturilor persoanele”.
Propunerea mai notează că “începând din 2013, anul următor corectării deficitului excesiv, România ar trebui să facă progrese, într-un ritm adecvat, în direcţia atingerii obiectivului său pe termen mediu, inclusiv în privinţa respectării criteriului de referinţă privind cheltuielile”. Obiectivul pe termen mediu al României înscris în Programul de convergenţă este de 1% din PIB şi ar urma să fie îndeplinit până în 2015.
Continuarea dereglementării preţurilor la gaze şi electricitate
Continuarea dereglementării preţurilor la gaze şi la electricitate, ameliorarea eficienţei energetice, îmbunătăţirea integrării transfrontaliere a reţelelor energetice şi accelerarea punerii în aplicare a proiectelor de interconectare a reţelelor de gaze se alfă printre recomandările Comisiei Europene pentru România în 2013, date publicităţii miercuri.
O altă recomandare o reprezintă promovarea concurenţei şi eficienţei în industriile de reţea, prin asigurarea independenţei şi a capacităţii de acţiune a autorităţilor naţionale de reglementare şi prin continuarea reformei guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor deţinute de stat din sectoarele energiei şi transporturilor.
De asemenea, se recomandă adoptarea unui plan cuprinzător şi pe termen lung în domeniul transporturilor şi ameliorarea infrastructurii de comunicaţii în bandă largă.
România ar trebui să consolideze guvernanţa şi calitatea instituţiilor şi a administraţiei publice, în special prin ameliorarea capacităţii de planificare strategică şi bugetară şi prin sporirea profesionalismului funcţionarilor publici, printr-o mai bună gestionare a resurselor umane, se menţionează în document.
De asemenea, România ar trebui să îmbunătăţească semnificativ calitatea actelor legislative, să depună eforturi suplimentare pentru asigurarea unei absorbţii mai rapide a fondurilor UE, în special prin consolidarea sistemului de gestiune şi de control şi prin îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii.
Îmbunătăţirea şi simplificarea mediului de afaceri prin reducerea sarcinii administrative a IMM-urilor şi prin punerea în aplicare a unei strategii eficiente în materie de e-guvernare, precum şi facilitarea şi diversificarea accesului la finanţare a IMM-urilor sunt alte ţinte pe care România ar trebui să le aibă în vedere.
O altă recomandare este intensificarea eforturilor în sensul îmbunătăţirii calităţii şi independenţei sistemului judiciar, precum şi a eficienţei acestuia în materie de soluţionare a cauzelor şi de combatere a corupţiei.
Acordul cu FMI ar trebui dus la bun sfârşit
De asemenea, Comisia Europeană recomandă României să ducă la bun sfârşit programul de asistenţă financiară UE-FMI, care a asigurat continuarea procesului de consolidare fiscală, precum şi ameliorarea gestiunii şi controlului finanţelor publice. Deşi posibilitatea de a obţine fonduri prin programul UE a luat sfârşit în martie, analiza finală a acestuia va avea loc în iunie.
Propunerea CE către Consiliul UE privind recomandările pe 2013 pentru România notează că, în urma unei cereri prezentate de România în februarie 2011, CE şi FMI au negociat cu autorităţile române un program preventiv de ajustare economică.
În contextul asistenţei preventive a UE, România s-a angajat să pună în aplicare un program amplu de politici economice, cu un accent special pe măsuri de reformă structurală, menite să amelioreze funcţionarea pieţei muncii şi a pieţei produselor şi să sporească rezilienţa şi potenţialul de creştere ale economiei româneşti.
Programul a asigurat, totodată, continuarea procesului de consolidare fiscală, îmbunătăţirea gestiunii şi controlului finanţelor publice şi întreprinderea reformelor necesare în ceea ce priveşte politica externă, politica monetară, politica privind stabilitatea financiară şi cea privind pieţele financiare, se mai arată în document.
În luna martie acest an, România a solicitat formal prelungirea cu trei luni a programului FMI, mai precizează documentul.
Recomandarea ca România să ducă la bun sfârşit programul de asistenţă financiară cu UE-FMI este prima dintre cele opt ale CE către ţara noastră.
În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a României şi a evaluat Programul de convergenţă şi Programul naţional de reformă ale României. Comisia a ţinut seama nu numai de relevanţa acestor programe din punctul de vedere al asigurării sustenabilităţii politicii bugetare şi socio-economice a României, ci şi de conformitatea acestora cu normele şi orientările UE, dată fiind necesitatea de a consolida guvernanţa economică globală a Uniunii Europene prin oferirea unei contribuţii a UE la deciziile naţionale viitoare, se arată în Recomandarea făcută de Comisie Consiliului European, publicată pe site-ul Executivului comunitar.
Comisia Europeană a adoptat recomandări pentru ţările membre ale UE, menite să le permită să depăşească criza economică şi să-şi consolideze bazele de creştere. Aceste recomandări sunt bazate pe o analiză detaliată a situaţiei din fiecare ţară şi oferă guvernelor îndrumări pentru a stimula potenţialul de dezvoltare, a creşte competitivitatea şi a crea locuri de muncă în 2013 şi 2014. Luate împreună, aceste recomandări reprezintă un set ambiţios de reforme pentru economia Uniunii, se mai arată pe site-ul Comisiei Europene.
