Consiliul Concurenței are suspiciuni că Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) ar fi primit subvenții anuale mai mari de 15 milioane euro, cât permite legea, situație în care va trebui notificată Comisia Europeană, spune președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
”O să ne uităm la subiectul Elcen-RADET. Am informat Primăria Capitalei de câteva ori, în anii trecuți că, în momentul când acordă ajutoare de stat, servicii de interes economic general, peste un anumit nivel, care e de 15 milioane de euro pe an, acestea trebuie să fie notificate Comisiei Europene. Asta e obligația legală”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă la Sinaia.
Pentru o sumă de până în 15 milioane euro, decizia se ia la nivel național, altfel, însă, e nevoie de acordul Comisiei Europene. ”Noi credem că în cazul RADET-ului – bănuim, nu știm exact – acest prag este depășit și că va fi necesară notificarea Comisiei Europene”, spune președintele Concurenței.
Acesta subliniază că C.E. nu o să înterupă căldura în Capitală, dar va verifica dacă aceste subvenții sunt la un nivel rezonabil.
”Este obligația administrației publice să asigure încălzirea orașului, e normal să plătească statul subvenție pentru acest lucru, în același timp trebuie să ne asigurăm că subvenția nu este excesivă”, a precizat Chirițoiu.
De asemenea, România a notificat un ajutor de salvare pentru Compania Națională a Uraniului (CNU) în sumă de 62 milioane lei.
”Ne așteptăm să fie aprobat rapid, să o ținem în viață (cu referire la CNU, n.r.). Dar, în același timp, acesta a fost parcursul și la Complexul Energetic Hunedoara – după un ajutor de salvare urmează o obligație de restructurare”, a adăugat șeful autorității de concurență.
Ministrul Energiei şi primarul Capitalei au anunţat săptămâna trecută, în urma unor negocieri la Ministerul Energiei, că nu există un risc de întrerupere a furnizării energiei termice în Bucureşti.
„Am discutat despre o anumită ritmicitate a plăţilor pentru a asigura necesarul de finanţare către furnizorii de gaze şi către operatorii de transport şi sigur că am abordat şi un subiect mai complicat, acela al datoriilor istorice şi am constatat împreună că există şi alte instituţii, inclusiv de la nivelul Guvernului care ar trebui să exprime un punct de vedere cu privire la această situaţie. Va fi discuţie în perioada imediat următoare pentru a identifica până la capăt sursele de finanţare pentru a trece iarna. Cel mai important lucru este să spunem amândoi că nu există, în momentul de faţă, un risc pentru întreruperea alimentării cu agent termic al oraşului”, a declarat ministrul Energiei, după negocieri.
La rândul său, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a spus că bucureştenii nu au de ce să se teamă în privinţa livrării apei calde. Ea a precizat că ministrul Energiei garantează ridicarea popririi pe conturile RADET.
„Nu putem să punem în pericol confortul populaţiei. Este vorba despre infrastructura critică naţională şi nimeni nu se poate juca cu aşa ceva. Împreună cu domnul ministru am stabilit ce avem de făcut în continuare, şi anume să fie asigurat un cash flow pentru ELCEN prin faptul că Primăria Capitalei, aşa cum a făcut în cele două luni şi jumătate de când sunt primar, va plăti la zi subvenţia legală aferentă. În aceste zile se face o plată de 13 milioane de lei de la Primăria Capitalei către RADET. Iar din conturile RADET, prin ridicarea popririi garantată de domnul ministru, 30 la sută va rămâne pentru RADET, care va plăti salariile şi reparaţiile curente, 60 la sută va merge către ELCEN, 10 la sută, alte datorii”, a spus Firea.
În 8 septembrie, Distrigaz Sud Reţele a pus poprire pe toate conturile ELCEN, poprirea fiind extinsă şi la clienţii companiei de stat, inclusiv RADET, anunţa compania ELCEN, care a susţinut că, din această cauză, ar fi putut fi obligată să oprească producţia de energie electrică şi termică începând din 10 septembrie.
În 9 septembrie, Distrigaz Sud a ajuns la o înţelegere cu ELCEN pentru plata eşalonată a datoriilor restante şi anunţa că va ridica poprirea pe conturile companiei de stat, acordul eliminând, pe moment, riscul unor întreruperi în alimentarea cu apă caldă a Capitalei.
Poprirea a fost instituită de către Distrigaz Sud Reţele pentru datorii neachitate în valoare de 11,67 milioane lei, reprezentând dobânzi de întârziere la plată a serviciilor de distribuţie a gazelor. Datoria principală asupra căreia au fost calculate aceste penalităţi de întârziere a fost achitată după data scadentă de către ELCEN, care motivează situaţia prin neplata de către RADET a obligaţiilor către Electrocentrale Bucureşti.
Elcen se află sub autoritatea Ministerului Energiei şi produce şi distribuie energie termică şi energie electrică. Este cel mai mare producător de energie termică din România. Asigură 40% din producţia la nivelul ţării şi 90% din producţia din Bucureşti.
RADET se află în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România. Regia asigură 74% din necesarul de energie termică al Capitalei. 95% din consumatori sunt de tip casnic, restul fiind de tip social şi industrial (instituţii publice şi companii).
Capitalizare de 50 milioane euro la Poştă
De asemenea, compania Poşta Română, controlată de Ministerul Comunicaţiilor, ar putea primi o capitalizare de 50 milioane euro, de la stat și de la Fondul Proprietatea, pentru a-și plăti datoriile. Pentru această capitalizare, este nevoie de acordul Comisiei Europene, care ”în linii mari” este de acord. Apoi urmează un proiect de Hotărâre de Guvern, dar și un draft de acord între acționari. În același timp, compania ar putea fi nevoită să returneze câteva milioane de euro, din subvențiile primite de la stat pentru concedierile colective și pentru plata distribuției pensiilor, Comisia Europeană demarând o anchetă anul trecut în acest sens.
”Pregătim o capitalizare de 50 milioane euro a Poștei. Cei doi acționari, statul și Fondul Proprietatea, vin cu bani din care se vor plăti datoriile, FP cu 25% din bani, restul statul român. Toți acești bani vor fi plătiți bugetului statului”, mai spune președintele Consiliului Concurenței.
Poșta are datorii la bugetul de stat de câteva milioane euro, afirmă șeful autorității de concurență. ”Punem Poșta Română pe o bază legală solidă”, adaugă Chirițoiu.
De asemenea, este posibil ca, din subvențiile date Poștei de Guvern pentru concedierile colective și din cele pentru plata pensiilor, Comisia Europeană să considere că trebuie returnate câteva milioane de euro. Investigaţia este deschisă de Comisie anul trecut la cererea statului român.
”Ne așteptăm la câteva milioane de euro, pentru că, crede Comisia Europeană, bugetul de stat a plătit în locul Poștei pentru concedierile colective și a dat prea mulți bani pentru plata distribuției pensiilor”, menționează Chirițoiu.
Poşta are prevăzute arierate de 79 milioane lei la sfârşitul acestui an, cu 21,7% mai mici decât cele realizate la finalul anului trecut, şi creanţe restante de 66,553 milioane lei, cu 12% mai mici faţă de cele realizate la sfârşitul anului 2015, arată bugetul de venituri și cheltuieli al companiei, aprobat de Guvern în luna iulie.
Poşta Română este controlată de stat, prin Ministerul Comunicaţiilor, care deţine 75% din acţiuni, în timp ce Fondul Proprietatea are o participaţie de 25%. În primul semestru din acest an, Poşta a înregistrat un profit net de 15,8 milioane de lei (3,5 milioane de euro), în creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2015.
Compania estimează un profit brut de 4 milioane lei în acest an, de aproape cinci ori mai mic faţă de cel realizat anul trecut, pe fondul creşterii veniturilor cu 6,6%. Anul trecut, Poşta a obţinut un profit brut de 19,2 milioane de lei (4,3 milioane de euro), ca urmare a reducerii cheltuielilor, în condiţiile în care compania se confruntă cu o scădere a încasărilor din activitatea de bază.
Societatea estimează un număr de 26.370 salariaţi la sfârşitul anului 2016, fiind cel mai mare angajator din România.
Concurenţa va finaliza 30 de investigații, un număr record
Consiliul Concurenței va finaliza cel mai mare număr de investigații din istoria sa, circa 30, după ce anul trecut a încheiat un alt număr record, 21 de anchete.
”Cea mai interesantă investigație finalizată este cea referitoare la Portul Constanța. Sper ca recomandările să eficientizeze activitatea portului, este cel mai important port al Uniunii Europene la Marea Neagră”, a declarat sâmbătă președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă la Sinaia.
Alte anchete ce vor fi finalizate în acest an se referă la cornul și laptele în județul Giurgiu, licitații trucate organizate de Transgaz, al doilea caz pe retail (Carrefour, Cora și Kaufland).
”Ne așteptăm să ajungem la 30 de cazuri finalizate, cel mai mare din istoria Consiliului”, a adăugat Chirițoiu.
De asemenea, autoritatea va termina cel puțin patru investigații sectoriale: ancheta sectorială pe piața farmaceutică, cea de pe sectorul de energie electrică, un raport preliminar pe piața gazelor, dar și un studiu referitor la prețul apei care a crescut foarte mult pentru irigații.
41 firme, amendate cu 28 milioane lei
Consiliul Concurenţei a sancţionat 41 de companii de pe piaţa distribuției de uşi şi de pe piaţa distribuției centralelor termice şi boilerelor cu amenzi totale de 28,12 milioane lei (aproximativ 6,32 milioane euro), pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale. Din acestea, 26 companii au recunoscut participarea la înţelegerea anticoncurenţială şi au beneficiat de o reducere a amenzii de 20%.
”Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiilor având ca obiect înţelegerile prin care au fost fixate preţurile pentru produsele Porta KMI România (uşi) şi Ariston Thermo Romania SRL (centrale termice)”, se arată într-un comunicat emis sâmbătă de autoritatea de concurență.
Consiliul Concurenţei a constatat că între fiecare dintre cele două companii şi distribuitorii ei s-au au încheiat contracte prin care stabileau preţurile de revânzare sau cotele de adaos comercial. În acest fel, s-a restrâns capacitatea distribuitorilor de a-şi stabili singuri preţul de revânzare şi s-a eliminat concurenţa prin preţ dintre aceştia.
Compania Porta KMI România SRL şi 24 distribuitori ai acesteia au fost sancţionaţi cu amendă totală de 15,06 milioane lei. 11 companii au recunoscut participarea la înţelegerea anticoncurenţială şi au beneficiat de o reducere a amenzii de 20%.
Cele mai mari amenzi au fost aplicate retailerilor Dedeman (9.154.167 lei) şi Arabesque SRL (3.553.898 lei), urmaţi de Porta KMI Romania SRL (481.004 lei), Casa Noastra SA (444.751 lei), Proges SRL (471.593 lei).
În urma celei de a doua investigaţii, compania Ariston Thermo Romania SRL şi 15 distribuitori ai acesteia care activează pe piaţa distributiei centralelor termice si boilerelor au fost sancţionaţi cu 13,06 milioane lei (aproximativ 2,9 milioane euro), pentru fixarea preturilor de revânzare.
Din cele 16 companii sancţionate, 15 au recunoscut participarea la înţelegerea anticoncurenţială şi au beneficiat de o reducere a amenzii de 20%. Cele mai mari amenzi au fost aplicate Dedeman SRL (9.508.331 lei), Ariston Thermo Romania SRL (1.798.424 lei) și Marelvi Impex SRL (518.913 lei).
”Conform Legii Concurenţei, sunt interzise orice înţelegeri între companii care denaturează concurenţa, în special cele prin care se stabilesc preţurile de vânzare sau cumpărare sau cele prin care se împart pieţele sau sursele de aprovizionare”, arată oficialii instituției.
Consiliul Concurenţei menționează că încurajează companiile implicate în acest tip de înţelegeri anticoncurenţiale să contacteze autoritatea de concurenţă, să îşi recunoască participarea la încălcare şi să furnizeze dovezi privind înţelegerea respectivă.
”Procedând astfel, companiile pot beneficia de reduceri substanţiale ale amenzilor”, spun reprezentanții Consiliul Concurenţei.
Polițele RCA pe o lună cresc prețurile
Posibilitatea încheierii unor polițe RCA pentru o lună de zile ar putea duce la creșterea prețurilor în piață, cosnideră Chirițoiu. Acesta spune că autoritatea a acceptat pentru prima dată ca printr-o intervenție a statului să se plafoneze prețurile, însă nu își dorește să devină o practică pentru anumite grupuri de interese.
„Partea negativă o constituie faptul că se merge pe contracte de foarte scurtă durată la persoane fizice. Ideea de a reduce de la minimum de șase luni, cum era înainte, la o lună riscă să scadă gradul de cuprindere, să fie mai puține polițe RCA și să crească prețurile”, a declarat sâmbătă președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă la Sinaia.
Acesta subliniază că autoritatea de concurență va evolua impactul acestei măsuri după un an de zile.
„Rămâne problema strategică, am deschis Cutia Pandorei. Am acceptat pentru prima dată că ar fi posibilă ca printr-o intervenție a statului să se plafoneze prețurile. Este foarte posibil ca, la RCA, să se ajungă la o plafonare pentru șase luni, un lucru care este permis de Legea Concurenței. Sunt situații excepționale”, a precizat șeful autorității de concurență.
El spune că cea mai bună soluție este concurența între jucătorii din piață, pentru că dacă statul ar stabili el un preț, există riscul ca însuși statul să cartelizeze piața.
„Nu am vrea să devină o practică, odată deschisă această posibilitate, poate să crească apetitul și altor grupuri de interese din alte sectoare economice, să vină cu acest gen de propuneri. Este periculos”, adaugă Chirițoiu.
Președintele Consiliului Concurenței afirmă că cea mai mare problemă a sectorului este că interesele cumpărătorului și ale beneficiarului nu sunt aliniate.
”Plătitorul poliței RCA vrea un produs ieftin, nu neapărat unul care să despăgubească în mod corect victimele accidentului”, adaugă președintele Consiliului Concurenței.
„Prima casă” era să dispară
La rândul său, Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României (BNR), spune că programul „Prima casă” a rămas în viață pentru că a apărut Legea dării în plată, altfel programul imobiliar social dispărea anul acesta.
”E foarte probabil ca programul Prima Casă să fii dispărut, din cauză că în mod natural dispărea. Condițiile de pe piața bancară erau din ce în ce mai aproape de condițiile din Prima casă, uneori chiar unele bănci ajunseseră chiar la condiții mai avantajoase decât cele din Prima casă și lucrurile mergeau către o dispariție a nevoii de acest sprijin care, evident, este într-un fel ușor neconcurențial”, a declarat Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României (BNR).
Intervenția statului în activitatea de creditare e ”un pic neconcurențială”, afirmă Rădulescu. Acum programul este în creștere, spune oficialul BNR.
”Deocamdată, revenirea la un volum al creditării care să se apropie măcar de cel care fusese anterior Legii dării în plată e foarte mic, chiar dacă băncile mai reduc din presiunea pe care au avut-o”, adaugă reprezentantul BNR.
El spune că acum creditele sunt pe perioade mai scurte și cu avansuri care nu coboară sub 20%.
La rândul său, Dana Demetrian, vicepreședinte executiv al BCR, spune că în România ar fi nevoie de peste un million de locuințe ca să trăim decent.
”Trăim într-o țară în care statutul românilor este foarte jos”, a spus reprezentantul BCR, prezent la eveniment.
