Comisia Europeană a cerut României o serie de clarificări pe tema privatizării combinatului Oltchim, întrucât există suspiciuni că statul nu se comportă ca un investitor privat, iar preluarea rafinăriei Arpechim de la OMV Petrom ar putea avantaja compania petrolieră, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), Bogdan Chiriţoiu (foto).
„Există suspiciunea că preluarea rafinăriei Arpechim de la Petrom ar putea aduce avantaje celor de la Petrom, întrucât, în aceste condiţii, Petrom ar scăpa de unele obligaţii foarte costisitoare pe care le are cu închiderea rafinăriei, precum decontaminarea zonei”, a precizat Chiriţoiu, transmite Agerpres.
Rafinăria Arpechim Piteşti este principalul furnizor de materii prime al Oltchim, iar statul s-a angajat să cumpere rafinăria de la Petrom şi să o vândă la pachet cu Oltchim, în cazul în care potenţialii investitori doresc acest lucru.
Petrom a închis Arpechim în anul 2011, din cauza cererii mici de produse petroliere de pe piaţa din România, iar rafinăria se află acum în conservare.
Potrivit lui Chiriţoiu, Comisia solicită statului român să demonstreze că, în cazul Oltchim, se comportă ca un acţionar privat.
„Comisia cere explicaţii cu privire la faptul că, deşi Oltchim are datorii la stat, statul nu o execută, cum ar trebui să facă orice creditor, iar acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la un posibil ajutor de stat”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
Reamintim, Comisia Europeană a aprobat, în 2012, conversia în acţiuni a unei creanţe 135 de milioane de euro de deţinută de statul român la Oltchim, însă conversia nu s-a realizat până acum, deoarece era condiţionată de procesul de privatizare.
Combinatul petrochimic Oltchim a înregistrat pierderi de 114,51 milioane lei în primul semestru din 2014, în scădere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când pierderile se cifrau la 147,49 milioane lei. Pierderile din exploatare au fost de 108,8 milioane lei, iar pierderile financiare s-au cifrat la 5,7 milioane lei.
Oltchim se află în insolvenţă din ianuarie 2013 şi, după mai multe amânări, termenul de privatizare a fost fixat pentru luna decembrie a acestui an.
Până acum, şi-au exprimat interesul pentru Oltchim companii precum SOCAR (Azerbaidjan), Chimcomplex Borzeşti (România), Oil and Gas Trade (Rusia), consorţiul de companii Baota Petrochemical Group şi Junlun Petroleum Co. din China, precum şi compania MOL din Ungaria, prin divizia sa petrochimică, Petchem.
Ajutor de stat prea mare pentru Tarniţa
Ordonanţa iniţiată de Departamentul pentru Energie pentru a sprijini proiectul hidrocentralei Tarniţa conţine prea multe elemente care ar putea constitui ajutor de stat, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.
”Punctul de vedere al Consiliului Concurenţei este că această ordonanţă conţine prea multe exceptări legislative, astfel că ridică multe semne de întrebare cu privire la posibila acordare a unui ajutor de stat”, a precizat Chiriţoiu.
Reamintim, Departamentul pentru Energie a iniţiat un proiect de ordonanţă pentru declararea hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj drept obiective de interes strategic naţional, pentru a scuti viitoarea hidrocentrală Tarniţa de plata mai multor taxe şi contribuţii.
”Energia electrică consumată de CHEAP (n.r. – centrală hidroelectrica cu acumulare prin pompaj) în procesul de funcţionare în regim de pompaj, în scopul stocării energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, constituie un consum propriu tehnologic al acesteia”, se arată în textul proiectului de ordonanţă.
Acelaşi document menţionează că, pentru consumul propriu tehnologic, nu se achiziţionează certificate verzi şi nu se plăteşte taxa de cogenerare. ”Prin stocarea energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, ca efect al funcţionării în regim de pompaj, operatorul unei CHEAP nu dobândeşte calitatea de consumator final şi se exceptează de la plata tarifului pentru serviciul de transport, respectiv componenta de extragere de energie electrică din reţea şi a tarifului pentru serviciul de sistem, prevăzute de reglementările legale, pentru energia consumată în regim de pompaj”, mai menţionează proiectul de ordonanţă.
Totodată, operatorul centralei Tarniţa se exceptează de la plata tarifului de introducere de energie electrică în reţea, prevăzută de reglementările legale.
Hidrocentrala Tarniţa va fi exceptată şi de la plata apei uzinate către Administraţia Naţională Apele Române.
”Scoaterea, definitivă ori temporară, a terenurilor necesare pentru realizarea CHEAP, din circuitul agricol şi, respectiv, din fondul forestier naţional, se exceptează de la plata taxelor prevăzute la art. 14 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare”, se mai precizează în proiect.
În nota de fundamentare, autorii documentului precizează că ”în condiţiile în care necesarul de terenuri pentru construirea unei CHEAP este de ordinul sutelor de hectare, iar costurile cu taxele pot depăşi 100.000 euro/ha, taxarea acestora constituie o barieră în sine pentru decizia promovării unei astfel de investiţii de utilitate publică”.
Conform proiectului de act normativ, este necesar avizul Comisiei Europene pentru punerea în aplicare a ordonanţei.
”România este singura ţară din UE care, deşi dispune de condiţii naturale deosebit de favorabile pentru construcţia şi operarea centralelor hidroenergetice cu acumulare prin pompaj (CHEAP), nu deţine o astfel de centrală, deosebit de necesară în condiţiile tehnice actuale ale Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN)”, se mai arată în nota de fundamentare.
O hidrocentrală cu acumulare prin pompaj are rolul de a regla sistemul energetic naţional astfel: ziua, când consumul este mare, funcţionează ca o hidrocentrală normală, producând energie, iar noaptea, când consumul este redus, foloseşte surplusul de energie din sistem pentru a pompa apa înapoi în lacul de acumulare.
Facilităţile pentru Cernavodă 2 ar trebui acordate şi altor producători de energie
Măsurile de sprijin pe care statul vrea să le acorde investitorilor interesaţi de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă (n.r. – Cernavodă 2) ar trebui extinse şi pentru alţi producători de energie de acelaşi tip, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
Statul român analizează acordarea unor măsuri de sprijin pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4, printre care şi posibilitatea de a vinde energia înainte ca unităţile să obţină licenţa de producţie, chiar şi în afara bursei de energie OPCOM, odată cu încheierea unor ”contracte pentru diferenţă” şi cu acordarea unor garanţii de stat, potrivit Strategiei de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă, aprobată de acţionarii Nuclearelectrica în şedinţa extraordinară de vinerea trecută.
”Sunt sceptic că putem face un pachet complex de măsuri de sprijin, care să conţină şi aceste contracte pentru diferenţă, şi garanţii de stat. Ar fi prea multe ajutoare. În plus, nu văd logica de ce să primească sprijin doar reactoarele 3 şi 4, dar nu şi reactoarele 1 şi 2”, a precizat Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană încă analizează propunerea Marii Britanii privind aprobarea contractelor pentru diferenţă.
”Un răspuns pentru britanici ar putea veni în toamnă şi atunci am putea şi noi să implementăm în legislaţie aceste contracte. Cu toate acestea, Comisia Europeană ne-a încurajat să notificăm încă de pe acum dacă dorim să implementăm o astfel de măsură”, a adăugat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Propunerea britanicilor vizează posibilitatea producătorilor de energie cu emisii reduse de carbon să încheie contracte pentru vânzarea energiei înainte de finalizarea proiectelor şi regularizarea periodică în funcţie de evoluţia preţurilor.
Autorii Strategiei pentru Cernavodă 2 argumentează că este nevoie ca acest proiect să primească sprijin din partea statului, având în vedere valoarea ridicată a investiţiei şi contextul actual al pieţei de energie, care nu este propice investiţiilor în proiecte mari.
Valoarea totală a investiţiei este estimată la 6,45 miliarde de euro.
”În contextul economic actual şi al pieţei de electricitate, care nu oferă condiţii suficiente pentru realizarea investiţiilor în proiectele mari de infrastructură energetică, necesare sectorului energetic, cu impact major în revigorarea economică a României, coroborat cu specificitatea tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon, adesea caracterizate prin necesar de capital intensiv şi durate mari de realizare, se pune problema necesităţii unor mecanisme-support, care să faciliteze realizarea investiţiilor mari de infrastructură energetică, bazate pe principiile pieţei libere de energie şi cu respectarea reglementărilor europene privind transparenţa, competiţia şi ajutorul de stat”, se arată în Strategie.
Documentul mai precizează că, în prezent, se află în analiză măsuri precum: ”(i) posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM, cât şi în afara acesteia şi (ii) dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon”.
O altă modalitate de a susţine această investiţie este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social, mai precizează documentul citat.
Statul român va deţine maximum 49% din compania ce va fi înfiinţată pentru construirea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, iar, pentru pachetul majoritar, statul român caută investitori.
La începutul lunii iulie, ministrul Economiei, Constantin Niţă, declara, într-un interviu pentru Bloomberg, că România speră să ajungă la un acord cu firma China General Nuclear Power Holding Corp. cu privire la construcţia celor două noi reactoare, cel mai târziu până în primăvara lui 2015.
Cum o lună, reprezentanţii companiei canadiene Candu Energy Inc. au semnat un acord de cooperare cu firma China Nuclear Power Engineering Company (CNPEC) pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă. Acordul a venit ca urmare a unei scrisori de intenţie semnată de firma mamă a CNPEC, grupul China General Nuclear Power Group, şi Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN) în luna noiembrie 2013, pentru investiţii în dezvoltarea a două noi reactoare la centrala de la Cernavodă.
