Preţurile petrolului au scăzut cu puţin peste un dolar, pe fondul crizei din Grecia, care a dus la închiderea băncilor elene şi la controlul capitalului, determinând investitorii să renunţe la activele riscante. Diminuarea este, însă, destul de “normală”, într-o astfel de situaţie. Reamintim, la sfârşitul anului trecut şi începutul anului acesta, cotaţiile coşului OPEC s-au redus, zilnic, cu 2 şi chiar 3 dolari pe baril. Scăderea preţului internaţional al ţiţeiului nu va aduce, însă, şi ieftinirea carburanţilor la pompă, în România. Petrolul se tranzacţionează în dolari, iar leul s-a devalorizează faţă de moneda americană cu 1,4%, ceea ce scumpeşte ţiţeiul în moneda naţională. În acelaşi timp, preţul petrolului s-a diminuat cu 2,14%, adică absolut nesemnificativ.
De menţionat, Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut, dar a îngheţat nivelul de finanţare a băncilor elene prin programul de asistenţă de urgenţă ELA, în urma eşuării negocierilor dintre autorităţile elene şi creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE şi FMI. În aceste condiţii, autorităţile elene nu au avut altă soluţie decât să închidă băncile până după referendumul referitor la măsurilor de austeritate, programat pe 5 iulie.
Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a fost în declin cu 1,36 dolari, la 61,9 dolari pe baril, atingând cel mai redus nivel de după 5 iunie. Cotaţia petrolului de referinţă pe piaţa americană este în scădere cu 1,25 dolari, la 58,38 dolari pe bari, nivel minim după 9 iunie.
Analiştii anticipează că preţurile petrolului vor continua să aibă o evoluţie negativă în această săptămână, înainte de referendumul elen de duminică.
Un alt factor care ar putea influenţa preţurile ţiţeiului în această săptămână este evoluţia negocierilor referitoare la programul nuclear iranian. Duminică, oficiali occidentali au sugerat că autorităţile de la Teheran dau înapoi în privinţa angajamentelor asumate într-un acord interimar convenit în urmă cu trei luni. Oficiali americani şi iranieni au spus la rândul lor că discuţiile privind acordul final ar putea depăşi termenul limită fixat pentru 30 iunie.
Calm straniu pe piața petrolului
După una dintre perioadele cele mai active de vânzări masive de țiței din ultima vreme, atât indicele de țiței WTI (n.r. – de referinţă pentru piaţa americană), cât și Brent (n.r. – de referinţă pentru piaţa europeană) au rămas în marje neschimbate timp de două luni. În vreme ce alte piețe financiare au fost preocupate de viitorul Greciei și impactul ei asupra piețelor, un calm straniu s-a lăsat peste piața petrolului, se arată într-o analiză de acum trei zile a lui Ole Hansen, Head of Commodity Strategy, Saxo Bank
După ce a recuperat de la valoarea scăzută de 42 dolari din luna martie, indicele WTI a ajuns în zona de 60 dolari pe baril. Media de preț în tranzacționările din ultimele 40 de zile a fost de 59,65 dolari/baril și la acest nivel a și fost tranzacționat în aproape toată această perioadă. “Un comportament asemănător a mai fost văzut, dar să fim sinceri: să vedem așa ceva după o lungă perioadă de mișcări extreme de preț a fost cel puțin suprinzător“, mai arată Ole Hansen.
În noiembrie trecut, OPEC a renunțat să mai intervină în preț, concentrându-se pe recâștigarea cotei de piață globale pe care a pierdut-o din 2003 încoace, când prețul a început să cadă. Acțiunea a fost coordonată și cerută pentru a contracara producția din SUA, care a cunoscut un impuls deosebit în ultimul deceniu prin noua, dar costisitoarea, tehnologie de fracking.
La un an distanță de la vârful de preț, OPEC a reușit să crească producția peste ținta propusă, fără să afecteze prețul. Asta s-a putut realiza și datorită blocării relative a producției din SUA și a faptului că a crescut și cererea, după un 2014 foarte slab.
În acest moment, pare că s-a stabilit un echilibru între stocurile OPEC, cererea globală și scăderea stocurilor SUA. În ultimele două luni, stocurile cu prețuri negative venite din partea OPEC au fost contracarate de reducerea inventarului american de țiței, ceea ce a permis indicelui WTI să rămână stabil.
“În vreme ce ne așteptăm ca producția SUA să mai scadă de la ceea ce putem numi niveluri record, avantajul acestei situații ar putea fi limitat, întrucât prețurile mai mari ar putea încuraja America să producă mai mult“, mai arată Ole Hansen.
Indicele Brent a fost, de asemenea, calm, dar ne putem aștepta la surprize, pentru că pragul Brent este mai reactiv la variațiile de stocuri, acum că mai multe state membre OPEC au crescut producția. Drept rezultat, avem un premium contractat peste WTI de doar 3,5 dolari barilul, iar spread-ul dintre contractile futures contractate pe o lună și cele pe luna viitoare sunt cele mai mari pe Brent, din această perioadă.
“Potențialul de creștere a prețului țițeiului arată că producția SUA a început, în sfârșit, să mai domolească ritmul, în timp ce singurul risc de scădere ar fi o înțelegere cu Iranul privind programul nuclear. Reacția pieței la ambele situații nu pare să depășească marja a 5 dolari pe baril în preț. Pe măsură ce vom intra în trimestrul al III-lea, riscul unei scăderi va crește, pentru că vor apărea cererile sezoniere de țiței, în timp ce rafinăriile din SUA, Asia și Orientul Mijlociu vor începe să reducă producția“, concluzionează Ole Hansen.
