„În fiecare an până în 2035, preţul energiei electrice va creşte în Europa”, a declarat Iulian Iancu (foto), preşedintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaţilor. El a adăugat că acelaşi lucru se va întâmpla şi în România.
Condiţionalităţile de mediu vor face ca preţul final al energiei electrice, plătit de consumatorii finali, să tot crească.
Reamintim, Comisia Europeană a adoptat (de-acum celebrul) pachet legislativ “Energie-Schimbări climatice”, mai cunoscut sub denumirea de “20-20-20”. Noua legislaţie impune pentru ţările membre ale Uniunii Europene (UE) obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, şi anume: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul UE cu cel puţin 20% faţă de nivelul anului 1990, creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului energetic al UE, precum şi o ţintă de 10% biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi, şi reducerea cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice, faţă de nivelul la care ar fi ajuns consumul în lipsa acestor măsuri.
România şi-a impus ca ţintă un procent de 24% din consumul de energie să fie din surse regenerabile, ceea ce a făcut ca sistemul de promovare a energiilor neconvenţionale (prin certificate verzi) să fie printre cele mai atrăgătoare din Europa. Astfel, se acordă între 0,5 şi 6 certificate verzi pentru fiecare megawatt produs şi livrta în sistemul energetic naţional din astfel de surse regenerabile, în condiţiile în care un certificat se poate tranzacţiona la preţuri între 27 şi 55 euro. De remarcat, deşi se însumează la capacitatea de producţie de energie verde, electricitatea produsă în marile hidrocentrale nu primeşte certificate verzi. În prezent, România dispune de capacităţi instalate de circa 2.500 MW din SRE.
Pe lângă valoarea certificatelor verzi, în preţul final al energiei vor fi incluse şi certificatele de drepturi de emisii (certificate CO2), precum şi bonusul pentru cogenerarea de înaltă eficienţă. În plus, termocentralele care funcţionează pe cărbune, trebuie să aloce sume importante, de ordinul sutelor de milioane de euro, pentru modernizarea şi retehnologizarea grupurilor energetice în vederea reducerii poluării. De asemenea, Bruxelles-ul se gândeşte ca ţinta de 20% energie din surse regenerabile să fie majorată pentru orizontul anilor 2035 şi 2050, până la 50% şi chiar 80%.
În aceste condiţii, fireşte că preţul final al energiei se va majora în fiecare an în ţările membre UE şi, în consecinţă, şi în România.
O soluţie la creşterea preţurilor o reprezintă eficienţa energetică, adică, printre altele, utilizarea unor echipamente care să consume cât mai puţină electricitate, dar care să aibe aceleaşi performanţe.
„Circa 40% din investiţiile străine directe de anul trecut au fost făcute în domeniul energetic”, a mai spus Iulian Iancu. Acesta a precizat că energia şi agricultura reprezintă nişele pe care ar putea să se dezvolte România, în continuare. Iancu a mai spus că o parte dintre echipamentele utilizate în energiile regenerabile ar trebui produse în ţara noastră.
