Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) şi-a înrăutăţit estimările privind cererea de petrol în 2020, pe fondul reducerii călătoriilor aeriene, a continuării muncii la distanţă şi a încetinirii redresării economiei, ca efect al pandemiei de coronavirus (COVID-19), se arată în ultimul raport lunar al IEA. De asemenea, raportul OPEC aferent lunii septembrie estimează o contracție a cererii mai mare față de raportul din luna august. Ceea ce înseamnă că prețul petrolului nu-și va reveni prea repede și, în consecință, nici gazele naturale nu se vor scumpi, prețul acestora urmărindu-l pe cel al țițeiului.
Măsurile de izolare introduse pentru a ţine sub control răspândirea virusului au afectat în mod deosebit piaţa petrolieră, unde preţurile s-au prăbuşit şi au dus la acumularea unor stocuri mari de petrol şi combustibili la nivel mondial, se arată în raportul IEA. Astfel, Agenția şi-a redus estimările la 91,7 milioane de barili pe zi (bpd), în scădere cu 20.000 bpd faţă de prognoza de luna trecută.
“Ne aşteptam ca redresarea cererii de petrol să încetinească semnificativ în semestrul doi din 2020. Va fi nevoie de câteva luni pentru revenirea economiei; în plus există pericolul ca un al doilea val de îmbolnăviri (deja vizibil în Europa) să ducă la noi restricţii”, a apreciat organizaţia cu sediul la Paris.
China – care a renunţat mai devreme decât alte economii importante la restricţii şi şi-a majorat consumul de ţiţei – continuă redresarea solidă, în timp ce creşterea numărului de îmbolnăviri în India a contribuit la cel mai semnificativ declin al cererii de petrol din aprilie, se arată în raportul IEA.
Și OPEC ”vede” o redresare mai lentă a cererii de petrol. În raportul lunar pe septembrie, contracția cererii globale de petrol pe acest an este revizuită în continuare în scădere, cu alte 0,4 milioane barili/zi (mb/zi), diminuarea cererii fiind, potrivit noului raport, cu 9,5 mb/zi, până la o medie de 90,2 mb/zi. Pentru 2021, OPEC estimează că cererea mondială de petrol va crește cu 6,6 mb/zi, cu 0,4 mb/zi mai puțin comparativ cu precedenta evaluare lunară, până la 96,9 mb/zi în medie. Ceea ce presupune și că prețul petrolului va urma aceeași traiectorie ca și a cererii.
În prezent, barilul de petrol WTI (de referință pe piața americană) see tranzacționează cu circa 41 dolari, iar cel Brent (de referință pe piața europeană) – cu 43 dolari.
Având în vedere că prețul gazelor naturale îl urmărește pe cel al țițeiului, este de așteptat ca și evoluția acestuia să fie destul de modestă. De altfel, pe cea mai apropiată bursă de gaze, cea de la Viena (CEGH – Baumgarten), prețul spot este de circa 11 euro/MWh (aproximativ 53 lei/MWh), cel pentru trimestrul 4 – de 13 euro/MWh (63 lei/MWh), iar trimestrul I 2021 – aproape 15 euro/MWh (70 lei/MWh). Anul trecut, la Baumgarten, gazele pentru trimestrul I 2020 se tranzacționau cu peste 18 euro/MWh. Ceea ce înseamnă că, iarna aceasta, prețul gazelor naturale pe piața din România ar trebui să fie mai mic decât cel de iarna trecută.
