Procesul de dereglementare a pieţei gazelor pentru consumatorii industriali va fi finalizat la mijlocul acestui an, mai devreme decât era estimat iniţial, a anunţat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, în conferinţa de presă de la finalul vizitei la Bucureşti. Dereglementarea, în România, are o singură „traducere”, creşterea preţurilor. Altminteri spus, preţul gazelor în România parcă ar avea ca deviză motto-ul Jocurilor Olimpice: „citius, altius, fortius”, adică „mai repede, mai sus, mai puternic”!
„În privinţa dereglementării, România şi-a respectat angajamentele. Pentru energie electrică, piaţa a fost deja dereglementată pentru consumatorii noncasnici la 1 ianuarie, aşa cum era planificat. La gaze, dereglementarea va fi atinsă în iulie, mai devreme decât era estimat”, a spus Schaechter, conform Agerpres.
Potrivit calendarelor agreate de Guvern şi FMI în 2012, piaţa de energie electrică a fost complet liberalizată la 1 ianuarie 2014 pentru consumatorii industriali, iar, pentru cei casnici, procesul de liberalizare va fi finalizat la 31 decembrie 2017.
La gaze, calendarul iniţial prevedea liberalizarea pentru consumatorii industriali la 31 decembrie 2014, termen care se mută la 1 iulie 2014. Pentru casnici, preţurile vor fi complet liberalizate la 31 decembrie 2018.
La fel, în ceea ce priveşte măsurile pentru protecţia consumatorilor vulnerabili, măsurile luate de Guvern au fost în linie cu aşteptările, a mai spus şefa misiunii FMI.
În ceea ce priveşte listările la bursă aşteptate pentru acest an, respectiv Hidroelectrica, Electrica şi Complexul Energetic Oltenia, Schaechter a precizat că pregătirile de listare decurg conform planurilor.
„În ceea ce priveşte Hidroelectrica, este vorba de o mică participaţie care va ajunge pe bursă, adică 15%, ceea ce reprezintă un pas mic pentru a deschide compania spre investitorii privaţi. Scopul principal al acestor listări este de a asigura finanţare şi deschidere, transparenţă”, a spus ea.
Întrebată dacă vara este momentul oportun pentru listarea celor trei companii de stat, Schaechter a precizat că, din acel moment, analiştii vor privi cu alţi ochi companiile şi a dat drept exemplu listarea de succes a Romgaz din toamna 2013. „Sectorul energetic în România este unul strategic şi reprezintă o modalitate de a atrage investiţii străine”, a mai spus Schaechter.
Ea a adăugat că autorităţile române au prezentat misiunii FMI planul de reorganizare a producătorilor de energie în companii care să deţină un mix de resurse, nu doar una, cum se întâmplă acum. „Am avut discuţii succinte pe această temă. Urmează să fie elaborat un studiu şi vom continua discuţiile pe această temă în funcţie de rezultatele acestuia”, a continuat Andrea Schaechter.
De asemenea, aceasta a precizat că acciza de 7 cenţi la carburanţi va fi aplicată, dar nu va mai fi introdusă în acordul cu FMI. „Acciza este deja inclusă în buget, nu mai e nevoie să fie trecută şi în scrisoarea de intenţie”, a explicat Andrea Schaechter
Da’ de ce?!
Astfel, conform declaraţiilor şefei misiunii FMI, ne aşteaptă „vremuri grele”: creşte preţul carburanţilor, creşte preţul gazelor, ceea ce înseamnă că vor creşte şi preţurile la, practic, toate celelalte bunuri şi servicii. De asemenea, până în iunie, vor trebui listate 15% din titlurile Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia (cele mai mari companii producătoare de electricitate din ţară), iar la Electrica (singurul distribuitor de energie care mai rămăsese al statului) se va vinde pachetul majoritar de acţiuni.
Guvernul s-a angajat să acorde unele înlesniri pentru unii cetăţeni, precum indexarea pensiilor, majorarea salariului minim pe economie, înjumătăţirea ratelor către bănci. Toate acestea costă şi, evident, trebuie finanţate de undeva. Cum n-a venit cu nicio idee de creştere a numărului locurilor de muncă sau de diminuare a evaziunii fiscale, Guvernul a găsit cea mai la îndemână soluţie: creşterea unor taxe (cum este acciza) sau inventarea altora noi (cum este taxa de 1,5% pe construcţiile speciale).
Majorarea preţului gazelor şi electricităţii ar putea avea efecte perverse: unii vor câştiga, dar foarte mulţi vor pierde, ceea ce-i va determina fie să-şi relocheze facilităţile, fie să închidă, pur şi simplu. În ambele cazuri, efectul social va fi acelaşi: şomaj!
Cu listarea acţiunilor companiilor energetice e ceva „mai complicat”. Sigur că statul ar trebui „să-şi vadă de treaba lui”, nu să se bage în afaceri! De aceea, privatizarea este cea mai bună soluţie! Dar nu oricum! Până în luna iunie ar trebui vândute acţiunile la toate cele trei companii. De unde atâţia bani, ca să se vândă „pe bani buni” acţiunile la toate trei?! Economia mondială are, încă, mari probleme. Ceea ce presupune că listările, ca să aibă succes (adică să se vândă toate acţiunile „scose la mezat”) ar trebui să se facă la preţuri mici. Sau, oricum, mai mici decât dacă listările s-ar face la intervale mai mari de timp şi când economia mondială ar fi în creştere.
Şi-atunci, întrebarea firească este: „da’ de ce?!”
