Preţul electricităţii ar trebui să scadă

Preţul energiei electrice va scădea pentru toţi consumatorii, deoarece România are un excedent de producţie care trebuie vândut, a declarat Remus Borza, reprezentatul administratorului judiciar al companiei Hidroelectrica, Euro Insol, la “ZF Power Summit 13”, conferinţă organizată de Ziarul Financiar. Ceea ce este real, având în vedere că, la producerea energiei din surse eoliene sau fotovoltaice, costurile cu materia primă (vânt sau soare) sunt zero, iar “cota” acestora în consumul energetic trebuie să ajungă, în anul 2020, la 24% în România. Totuşi, Remus Borza nu a pomenit nimic despre costurile cu certificatele verzi, certificatele CO2, bonusul de cogenerare pe care consumatorii vor trebui să le plătească! Astfel, dacă preţul energiei, ca marfă, va scădea, preţul final plătit de consumatori de fapt va creşte!

“Este pentru prima dată în acest an când oferta este mai mare decât cererea. Preţul energiei va scădea pentru toată lumea, pentru că suntem într-un excedent de producţie şi trebuie să învăţăm să vindem. Ne-am obişnuit cu băieţii deştepţi şi prin birouri. Acum trebuie să fim mai creativi, să fim mai negustori, mai adaptabili”, a afirmat Borza.

Potrivit acestuia, există şanse mari ca excedentul de energie să nu fie vândut pe baza principiului “Noi nu ne vindem ţara”.

“Excedentul de producţie nu va fi vândut pe principiul «Nu ne vindem ţara! ». Una este siguranţa sistemului energetic naţional şi alta este eficienţa sistemului. Cel mai deştept băiat dintre băieţii deştepţi nu a fost altul decât statul. La export nu ieşim pentru că megawattul nostru este scump şi porneşte de la 50 euro”, a spus reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica.

De remarcat, pe pieţele occidentale preţul energiei este de aproximativ 40 euro/MWh.

Tariful reglementat pentru energia electrică a crescut cu 6% de la 1 ianuarie 2013, urmând ca, de la 1 iulie, să mai aibă loc o majorare cu 2%, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

De asemenea, la factura finală se va adăuga o creştere de 8% reprezentând energia verde, ceea ce va însemna doi lei în plus la factură, lunar.

În ceea ce priveşte preţul pentru gaze naturale, pentru consumatorii casnici prima majorare va fi realizată la 1 iulie 2013, când preţul reglementat va creşte cu 8%, iar cea de-a doua la 1 octombrie când acesta va urca cu două procente.

Pe de altă parte, Petru Ruşeţ, director Divizie Energy Fossil Generation, Wind Power, Solar&Hydro and Power Transmission, Siemens România, este de aceeaşi părere: că mixul energetic al României poate duce, în viitor, la scăderea preţului la energie.

“Mixul energetic al României este unul care pune ţara în zona fruntaşă din perspectiva fezabilităţii lărgirii acestui mix. Este foarte sigur că implementarea tehnologiilor noi are şi costuri. Mixul, în schimb, aduce avantajele unui trend descrescător al preţului energiei pe care nu îl sesizăm astăzi. Este foarte posibil ca, în viitor, preţul la energie să scadă în România”, a spus Ruşeţ.

Potrivit acestuia, mixul energetic poate determina diminuarea preţului la energie, dar nu imediat.

“Orice proiect de energie regenerabilă are un business plan de 15 – 20 de ani. Cu siguranţă nu mâine vor scădea preţurile. Care industrie din România a generat investiţii de două miliarde în ultimii cinci ani? Cred că niciuna. Vântul, totuşi, a generat aceste investiţii. Este clar că pasul următor, dacă trendul investiţional în domeniul vântului continuă, va fi de a crea capacităţi de backup”, a explicat Ruşeţ.

Pe de altă parte, el a anunţat că Siemens s-a retras din sectorul energiei solare.

“Ne-am retras din sectorul solar. Baza acestei decizii este una corporate. Siemens nu a produs niciodată panouri solare şi credem că industria aceasta este, oarecum, condusă de producătorii de panouri. Rămânem prezenţi în toate proiectele pe care le dezvoltăm pentru zona de automatizări, de staţii electrice, deci zonele unde într-adevăr Siemens poate aduce beneficii clienţilor”, a explicat oficialul Siemens România.

El este de părere că principalele ameninţări pentru sectorul energetic în viitor sunt legate de stabilitatea sistemului legislativ, evoluţia preţurilor în piaţa materiilor prime şi, nu în ultimul rând, poziţionarea Europei din punct de vedere al competitivităţii în raport cu zona Asia.