Sistemul de garanţie-returnare este ceva diferit, care se află în discuţie de peste un an, dar ar putea să rezolve să spunem 5% din problema deşeurilor reciclabile, este de părere Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului. Demnitarul crede că tot autoritățile locale sunt cheia pentru crearea unui sistem viabil de colectare selectivă, dar acestea nu prea dau semne de implicare; tot amână să ia decizii pentru că, de regulă, sunt nepopulare.
„Ordonanţa 74 a venit şi a pus în centrul întregii activităţi de reciclare a deşeului menajer Unitatea Administrativ-Teritorială. Din punct de vedere politic este o opţiune, nu e ceva neapărat greşit, dar care a prins UAT-urile şi primăriile extrem de nepregătite ca să-şi asume acest rol şi sunt în continuare cam la fel, cu mici excepţii”, a declarat Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, marți, în cadrul conferinţei „Managementul deşeurilor după Pactul Ecologic European”; informează Agerpres.
„Avem provocări în ceea ce priveşte fluxurile tradiţionale, cum ar fi sticla care, din punct de vedere comercial, este în momentul de faţă un dezastru la colectare (…) Cel mai elocvent exemplu despre cum se poate face ceva diferit este sistemul de garanţie-returnare, în discuţie de peste un an. A fost anunţat de ultimii trei miniştri ai Mediului. Când ai trei miniştri în decursul unui an, e cam greu să ai coerenţă şi consecvenţă. Nu este neapărat vina miniştrilor. Noi mai avem multe probleme sistemice în afară de acest sistem de garanţie-returnare. El va rezolva să spunem 5% din deşeurile reciclabile, dar mai avem 95% din deşeurile reciclabile plus fracţia nereciclabilă care trebuie să aibă alte soluţii. Acolo unde decidentul local îşi suflecă mânecile şi se apucă de treabă o poate face şi fără legislaţie, atâta vreme cât nu o încalcă”, a explicat oficialul.
În viziunea secretarului de stat de la Mediu, România stă prost la economia circulară, iar la ultimele măsurători realizate în urmă cu 7 – 8 ani s-a constatat că o unitate de resursă avea o eficienţă de şase ori mai mică decât media europeană.
„Avem tendinţa, fiecare dintre noi, în funcţie de schema pe care ne aflăm, a managementului deşeurilor, să ne uităm la nevoile imediate, iar aceste sunt numeroase şi foarte diverse. Pe de altă parte, când vorbim despre Green Deal, toţi trecem printr-o provocare intelectuală. Noi trebuie să ne uităm la managementul deşeurilor ca la un indicator de ratare a economiei circulare, şi nu ca un indicator de economie circulară performantă, chiar şi dacă vorbim despre reciclare. România stă prost la economia circulară. Uniunea Europeană obţinea dintr-un kilogram de resursă 2,1 euro, iar România obţinea 0,3 euro. Suntem într-o situaţie pe care cu toţii o tot rostogolim, încercăm să amânăm nişte deznodăminte, dar ceea ce se întâmplă de fapt este că nu facem decât să acumulăm presiune şi când va trebui să facem o schimbare ea va veni foarte brusc”, a susţinut Raul Pop.
