Polonia a mai făcut un pas spre independenţa energetică faţă de Rusia, după ce a semnat, recent, două contracte pe termen lung cu compania americană Venture Global LNG privind livrarea de gaze naturale lichefiate din SUA. Pe de altă parte, polonezii dau în judecată Comisia Europeană din cauza Gazprom.
Compania poloneză de stat PGNiG a anunţat semnarea acestor contracte, care confirmă un acord preliminar convenit în luna iunie, cu privire la livrarea a două milioane de tone de gaze naturale lichefiate (GNL) pe an, timp de 20 de ani, informează AFP, preluată de Agerpres. Aceste contracte garantează securitatea energetică a Poloniei, căreia i se permite, de asemenea, să revândă aceste gaze pe piaţa internaţională.
„Nu pot să dezvălui valoarea contractelor, însă pot să vă spun că preţul gazelor americane va fi cu 20% mai mic decât cel al gazelor ruseşti”, a declarat directorul general al grupului polonez PGNiG, Piotr Wozniak.
„Începând din 2022, în sfârşit Polonia nu va mai importa gaze naturale ruseşti. Mulţumesc lui Dumnezeu!”, a adăugat Wozniak, cu prilejul unei ceremonii la care au participat premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, şi ambasadorul american la Varşovia, Goergette Mosbacher.
Aceasta din urmă a subliniat că administraţia Trump vrea să facă din SUA „cel mai mare exportator mondial de gaze lichefiate”.
Grupul rus Gazprom furnizează Poloniei o cantitate de 10 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an începând din 1996, la un preţ catalogat de autorităţile de la Varşovia ca fiind mult mai mare decât cel oferit altor importatori europeni.
La venirea sa la putere, în anul 2015, Partidul Lege şi Justiţie (PiS) a anunţat că nu va reînnoi contractul de aprovizionare pe termen lung cu Gazprom, care expiră în 2022, urmând să se bazeze pe livrările de gaze naturale lichefiate din SUA, precum şi pe cele de gaze naturale din Norvegia şi gaze lichefiate din Qatar.
La mijlocul anului 2016, Polonia a inaugurat terminalul de gaze lichefiate de la Swinoujscie. În prezent, PGNiG primeşte gaze prin acest terminal în cadrul unui contract de aprovizionare pe 20 de ani semnat cu Qatargas, precum şi livrări spot.
La începutul acestui an, grupul Gaz-System, operatorul reţelei de gazoducte din Polonia, a anunţat că a selectat ruta preferată pentru gazoductul Baltic Pipe, un proiect energetic destinat să conecteze Polonia de Norvegia via Danemarca. Odată construit, gazoductul Baltic Pipe va permite transferul a 10 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an spre Polonia. Lucrările de construcţie sunt programate să înceapă în luna aprilie 2020 şi vor dura aproximativ doi ani. Inaugurarea oficială a gazoductului este prevăzută pentru luna octombrie 2022.
Gazoducutul Baltic Pipe, terminalul pentru importul de gaze naturale lichefiate şi construcţia de conducte de interconectare cu ţările vecine, inclusiv Slovacia, Lituania, Cehia şi Ucraina, sunt măsurile prin care Polonia vrea să să spună adio gazului rusesc după 2022.
La Curtea Europeană de Justiţie
Pe de altă parte, PGNiG a anunţat că a depus o plângere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în care denunţă acordul convenit de Comisia Europeană cu grupul rus Gazprom, care anterior a fost suspectat de abuz de poziţie dominantă.
La data de 24 mai 2018, Comisia Europeană a acceptat concesiile făcute de Gazprom, după ce grupul rus a acceptat să modifice formula de calcul a preţurilor şi să permită rivalilor să câştige teren pe pieţele din Europa de Est, astfel că Gazprom a putut evita plata unei amenzi.
În pofida intrării în vigoare a acordului, în urmă cu şase luni, „Gazprom nu a încetat să violeze dreptul comunitar şi să continue să majoreze preţul gazelor naturale pentru clienţii din Europa Centrală şi de Est”, se arată în plângerea depusă de PGNiG la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
„Comisia nu a respectat procedurile de due diligence în timp ce îşi pregătea decizia şi a încălcat mai multe dispoziţii procedurale din legislaţia UE”, se mai arată în comunicatul grupul energetic polonez.
Plângerea depusă de PGNiG va fi analizată de judecătorii CJUE la Luxemburg, care va decide dacă o va accepta sau nu. Dacă plângerea va fi acceptată, guvernele statelor membre UE şi alte entităţi interesate, inclusiv Gazprom, se vor putea alătura acestei dispute.
Acordul convenit cu Comisia Europeană a permis Gazprom, un grup controlat de statul rus, să evite amenzi de până la 10% din cifra sa globală de afaceri. Însă acest acord a provocat nemulţumirea unor ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care şi Polonia, care vor să îşi reducă dependenţa de Rusia.
