Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a susţinut, în Slovenia, necesitatea înlăturării tuturor “piedicilor artificiale“ din calea realizării proiectului energetic South Stream, informează RIA Novosti, preluată de Agerpres. “Suntem convinşi de necesitatea înlăturării tuturor piedicilor artificiale din calea South Stream şi acţionării în conformitate cu acordurile interguvernamentale care au fost încheiate“, a spus Lavrov la Maribor, în timpul vizitei sale oficiale în Slovenia.
Anterior, şeful diplomaţiei ruse afirmase că proiectul South Stream, a cărui realizare a fost suspendată de Uniunea Europeană (UE), va contribui la creşterea securităţii energetice a Europei.
Potrivit RIA Novosti, realizarea proiectului are loc pe fondul unor relaţii tensionate dintre Rusia şi Europa. Comisia Europeană a adoptat o poziţie dură cu privire la proiectele transfrontaliere de infrastructură cu participarea Rusiei – gazoductele Opal (ramificaţie a Nord Stream) şi South Stream -, declarând că acestea nu corespund normelor celui de-al treilea pachet energetic al UE. Aceste norme se referă la separarea activităţilor de producţie, de cele de distribuţie şi de transport în ceea ce priveşte energia electrică şi gazele naturale. În plus, trebuie asigurat şi accesul terţului la reţea. Gazprom consideră aceste norme UE discriminatorii la adresa Rusiei, iar proiectul South Stream – necesar pentru asigurarea securităţii energetice în sudul Europei.
Proiectul merge mai departe
Grupul rus Gazprom a anunţat că subsidiara sa Tsentrgaz a câştigat procedura de licitaţie pentru construcţia secţiunii din Serbia a gazoductului South Stream, transmite AFP.
Gazprom a precizat că subsidiara sa a devansat alte patru companii din Rusia şi Serbia pentru a câştiga această licitaţie demarată în luna martie 2014. Tsentrgaz va fi responsabilă de “pregătirea proiectului, livrarea echipamentelor şi materialelor, pregătirea personalului şi punerea în exploatare a South Stream în Serbia“, a precizat Gazprom într-un comunicat.
Luna trecută, un consorţiu de firme condus de societatea rusă Stroytransgaz, companie vizată de sancţiunile americane, a fost selectată pentru a construi secţiunea din Bulgaria a gazoductului South Stream. Stroitransgaz, care a devenit ţinta sancţiunilor impuse de SUA după anexarea Crimeei de către Rusia, este controlată de omul de afaceri rus Gennady Timchenko. Potrivit Forbes, Timchenko este al şaselea cel mai bogat om de afaceri din Rusia şi are legături cu preşedintele Vladimir Putin.
În reacţie, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, în aşteptarea unei decizii referitoare la modul în care proiectul respectă legislaţia Uniunii Europene. Executivul comunitar susţine că South Stream încalcă legislaţia comunitară în domeniul concurenţei, deoarece nu oferă acces terţelor părţi. În plus, proiectul South Stream vine în contradicţie cu politica UE de diversificare a surselor de aprovizionare şi de reducere a dependenţei de Rusia.
Premierul sârb Aleksandar Vucic a dat asigurări, la Moscova, că Serbia îşi doreşte să devină membră a Uniunii Europene, dar a subliniat că ţara sa nu vrea să îşi deterioreze relaţiile cu Rusia în acest proces. De asemenea, săptămâna trecută, premierul ungar Viktor Orban a declarat că ţara sa va continua lucrările de construcţie la gazoductul South Stream, adăugând că oricine vrea să oprească realizarea acest proiect trebuie să ofere alternativă viabilă. Pe de altă parte, şi grupul austriac OMV continuă proiectul South Stream împreună cu Gazprom.
Gazoductul South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, pe sub Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Construcţia gazoductului a început în decembrie 2012, primele livrări spre Europa fiind programate pentru decembrie 2015. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia) cu 20%, şi Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa) cu câte 15%. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia.
