Piaţa hidrocarburilor n-are linişte

Piaţa internaţională a petrolului şi a gazelor naturale nu are odihnă! De la problemele dintre Rusia şi Ucraina, până la semnarea unui acord privind statutul juridic al Mării Caspice şi noile niveluri ale redevenţelor petroliere în România, hidrocarburile (cea mai importantă formă de energie dein ultima sută de ani), fac mapamondul să vibreze.

Aflat în Statele Unite, premierul român, Victor Ponta, a anunţat, la Houston, după întâlnirea cu reprezentanţii mai multor companii din energie, că legea privind redevenţele petroliere va fi pusă în dezbatere publică la începutul anului viitor. ”Noua lege este de discutat în primul rând cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar Internaţional, va fi pusă în dezbaterea mediului de afaceri la începutul anului viitor, pentru că acea obligaţie a statului român de a nu modifica sistemul redevenţelor expiră pe 31 decembrie 2014 şi va oferi, în primul şi în primul rând, predictibilitate; adică cei care vin să investească ştiu foarte clar în viitor cum îşi recuperează banii şi ce datorii au de plătit faţă de statul român”, a spus Ponta la finalul evenimentului ”România, poarta către un sector energetic sigur şi diversificat”, găzduit de World Affaire Council din Houston.

”Am asigurat toate companiile care sunt deja prezente în România şi mai ales cele care urmează să vină (…), am confirmat faptul că sistemul de redevenţe va fi unul care să asigure, sigur, resurse bugetare la media europeană, însă nu va descuraja investiţiile, nu va fi un sistem în care să încercăm să luăm prea mult, pentru că, dacă vrei să iei prea mult, după aia nu mai ai de la cine! ”, a mai spus prim ministrul, conform Agerpres.

Întrebat dacă subiectul gazelor de şist va fi o temă de campanie electorală, în condiţiile în care există un candidat la prezidenţiale care se opune exploatării acestor resurse, Ponta a răspuns: ‘”Poziţia mea este cea pe care o ştiţi şi care nu se schimbă, pentru că e o poziţie în favoarea României. Trebuie respectate toate standardele de mediu, atât cele europene cât şi cele internaţionale. De altfel, recent, şi Departamentul pentru energie din SUA a finalizat un nou studiu din acest punct de vedere. Deci, trebuie respectate toate standardele de mediu, dar, în acelaşi timp, trebuie să îţi foloseşti toate resursele”, a mai spus Ponta.

Americanii, pe podiumul românesc al producţiei de gaze

Compania americană Stratum Energy va deveni al treilea producător de gaze din România, după ce va investi 150 de milioane de dolari anul viitor în ţara noastră, a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. ”Compania Stratum Energy va deveni al deveni al treilea producător de gaz din România, după Romgaz şi Petrom, cu o producţie anuală de peste 0,5 miliarde mc, după ce va investi peste 150 milioane de dolari anul următor în ţară noastră, în dezvoltarea descoperirii de gaz convenţional făcută, recent, de companie în zona Moineşti, judeţul Bacău”, a spus Nicolescu. El a subliniat că investiţiile americane vor avea un rol crucial în obţinerea independenţei energetice a ţării noastre, în anul 2020. ”Cred foarte mult că atragerea de investiţii şi tehnologie din SUA în domeniul energetic românesc va ajuta ţara noastră să devină, în preajma anului 2020, independentă energetic. În plus, consumatorii vor beneficia de preţuri cât mai bune, noi locuri de muncă vor fi create şi taxe suplimentare vor fi colectate la buget”, a susţinut Nicolescu.

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu preşedintele Halliburton, Jeff Mill, precum şi cu Mark W. Albers, vicepreşedinte al companiei ExxonMobil. Compania americană ExxonMobil explorează, alături de OMV Petrom, un perimetru de mare adâncime în Marea Neagră, iar descoperirile recente de acolo vor asigura României independenţa energetică începând cu anul 2020, potrivit estimărilor companiilor petroliere.

La întâlniri au mai participat ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, dar şi Mircea Geoană, Înalt Reprezentant al Primului-Ministru pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică.

OMV Petrom ia bani de la BERD pentru Kazahstan

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a aranjat un împrumut sindicalizat în valoare de 200 de milioane de dolari pentru compania petrolieră KOM Munai, subsidiara din Kazahstan a OMV Petrom SA, informează un comunicat de presă al băncii. KOM Munai este o companie petrolieră care operează în regiunea Mangistau din Kazahstan. Împrumutul va fi utilizat pentru introducerea unor noi tehnologii în domeniul gestionării apelor şi operaţiunilor de foraj, care vor conduce la îmbunătăţirea eficienţei operaţiunilor la câmpurile petrolifere. BERD va finanţa jumătate din costurile proiectelor iar cealaltă jumătate va fi sindicalizată către bănci comerciale.

“Suntem fericiţi să sprijinim activităţile unui client vechi de-al nostru, în două din ţările în care BERD operează: Kazahstan şi România“, a declarat directorul pentru energie şi resurse naturale de la BERD, Aida Sitdikova. “Acest împrumut este destinat diversificării surselor de finanţare pentru activităţile noastre din Kazahstan“, a declarat, la rândul său, directorul operaţional de la Kom Munai, Thomas Melvin Quigley.

BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ 6,2 miliarde euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte peste 12 miliarde euro din alte surse de finanţare.

Moldovenii iau gaze şi de la ruşi, şi de la români

Guvernul Republicii Moldova şi compania rusă Gazprom au convenit să prelungească pentru încă un an contractul pentru livrări de gaz natural rusesc, a anunţat pe pagina sa de Facebook ministrul economiei al Republicii Moldova, vicepremierul Andrian Candu, în urma discuţiilor avute la Moscova cu ministrul rus al energiei, Aleksandr Novak, şi cu vicepreşedintele companiei Gazprom, Aleksandr Medvedev, informează ITAR-TASS. “Am convenit să prelungim cu încă un an contractul existent privind importul de gaz rusesc. Condiţiile au rămas aceleaşi“, a subliniat Candu. Contractul pe termen lung pentru livrarea de gaz rusesc în Republica Moldova a expirat încă în 2011 şi de atunci este prelungit în fiecare an.

Moldovenii cumpărau de la ruşi gazele cu circa 365 dolari/1000 mc. Romgaz şi Petrom au înaintat câte o ofertă companiei de stat din Republica Moldova pentru livrarea de gaze prin conducta Iaşi – Ungheni, însă, în prezent, nu se realizează niciun export, au declarat surse din sectorul energetic. Reprezentanţii Departamentului pentru Energie au precizat că preţul din ofertele companiilor româneşti este cu 20% mai mic decât cel al gazelor ruseşti.

“Există două oferte făcute de societăţi româneşti către compania de stat Energocom din Republica Moldova la preţuri de livrare la graniţă cu aproximativ 20% mai mici decât cele practicate de Gazprom pe această piaţă. Construcţia şi punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi – Ungheni a creat pentru consumatorii din zona Ungheni posibilitatea unei alternative în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale”, se arată într-un răspuns al Departamentului pentru Energie. Prin această conductă se pot livra circa 14.000 de mc de gaze pe oră, adică 3% din consumul Republicii Moldova.

De remarcat, acest preţ este uşor mai mic decât cel cu care Romgaz şi OMV Petrom livrează gazele în România.

Conducta de gaz Iaşi – Ungheni are o lungime totală de 43,2 kilometri, din care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României, un diametru de 508, iar capacitatea maximă a gazoductului va fi de 1,5 miliarde de metri cubi anual, ceea ce reprezintă mai mult decât consumul anual de gaze al Republicii Moldova. Site-ul oficial al Ministerului Economiei din Republica Moldova anunţa, în 10 septembrie, că Uniunea Europeană va aloca suplimentar 10 milioane de euro (12,9 milioane de dolari) pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău, în scopul asigurării unei alternative de aprovizionare cu gaze a capitalei Republicii Moldova, transmite RIA Novosti.

Dacă gazele din România pot fi transportate până în Republica Moldova, prin conducte de mari dimensiuni, pentru a ajunge la clienţii finali trebuie să treacă prin reţeaua de distribuţie, care este deţinută de Gazprom. Este destul de dificil (dacă nu imposibil) ca ruşii să fie de acord cu concurenţa românească prin propriile conducte!

Acord ruso-ucrainean

Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a anunţat că Ucraina şi Rusia au ajuns la un acord prealabil pentru restabilirea livrărilor de gaze naturale ruseşti spre Ucraina, punând capăt unei crize care ameninţa aprovizionarea cu gaze a Europei în pragul iernii, transmit Reuters şi AFP.

Potrivit termenilor acestui acord prealabil, care trebuie să fie aprobat şi de Guvernele ucrainean şi rus, Gazprom este gata să livreze Ucrainei o cantitate de cel puţin cinci miliarde de metri cubi de gaze naturale în lunile următoare, contra plăţii anticipate. În schimb, Ucraina a fost de acord să plătească Rusiei suma de 3,1 miliarde de dolari până la finele anului, dintre care cel puţin două miliarde de dolari până la finele lunii octombrie.

Reprezentanţii Uniunii Europene, Ucrainei şi Rusiei au avut la Berlin o reuniune trilaterală pe tema securităţii energetice. Cele trei părţi au fost reprezentate de comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, şi omologul său ucrainean, Iuri Prodan.

În ultimele luni, Kievul şi Moscova au fost implicate într-o dispută pe tema preţului gazelor naturale. În data de 16 iunie, grupul rus Gazprom a sistat livrările către Ucraina şi a introdus o schemă de plată în avans, după o dispută pe tema datoriilor părţii ucrainene, care, potrivit lui Alexander Novak, se ridică la 5,3 miliarde de dolari. Această decizie a provocat îngrijorări cu privire la posibilitatea apariţiei unor întreruperi în livrările de gaze naturale ruseşti spre UE via Ucraina.

Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina. Anul trecut, grupul rus a livrat Europei o cantitate de 162,7 miliarde de metri cubi via Ucraina, Belarus şi Turcia.

Ungariei i se arată ”cartonaşul galben”.

Acordul dintre Rusia şi Ucraina ajută, de altfel, şi Ungariei. Comisia Europeană ţinuse să reamintească Ungariei de angajamentul de a furniza gaze Ucrainei, după ce operatorul ungar a decis suspendarea acestor livrări, transmite AFP. ”Mesajul nostru este clar: ne aşteptăm ca toate statele membre să faciliteze fluxul invers”, prin care Uniunea Europeană (UE) poate să revândă în Ucraina gazul cumpărat de la Rusia, a declarat Helen Kearns, purtătoare de cuvânt a Comisiei. ”Consiliul European a decis acest lucru pentru a asigura securitatea energetică reciprocă”, a menţionat purtătoarea de cuvânt. ”Nu există nimic care să împiedice companiile europene să dispună în mod liber de gazul cumpărat de la Gazprom, inclusiv prin vânzarea acestuia către ţări terţe, între care Ucraina”, a subliniat ea.

Gigantul rus Gazprom a avertizat UE împotriva acestor forme de a re-exporta gazul, pe care le consideră ilegale. Într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, ministrul rus al energiei, Aleksandr Novak, a subliniat că în contractele în vigoare dintre Gazprom şi europeni ”nu este prevăzută nicio re-exportare” şi i-a îndemnat pe aceştia din urmă să respectele contractele, ”doar acest lucru putând garanta livrări neîntrerupte către consumatorii europeni”.

În ceea e priveşte Guvernul ungar, acesta a justificat suspendarea livrărilor către Ucraina prin necesitatea creşterii rezervelor de gaz – alt angajament al celor 28 de state membre ale UE a cărui respectare este cerută de Bruxelles.

Livrările ungare au fost suspendate la câteva zile după o întâlnire desfăşurată la Budapesta între premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele Gazprom, Aleksei Miller.

South Stream îşi vede de drum

Lucrările de amplasare a ţevilor pe fundul Mării Negre pentru realizarea gazoductului South Stream vor începe în luna noiembrie, a anunţat purtătorul de cuvânt al consorţiului South Stream Transport, Jasper Jansen, citat de agenţia bulgară BTA.

Potrivit lui Jansen, sunt îndeplinite toate condiţiile pentru începerea lucrărilor la secţiunea offshore a conductei South Stream, iar amplasarea de ţevi va începe dinspre partea rusească a conductei. Secţiunea offshore a conductei South Stream va avea o lungime de 931 de kilometri, între oraşul Anapa din Rusia şi portul bulgar Varna via Marea Neagră.

La rândul său, directorul de comunicare al companiei germane Wintershall, Michael Sasse, a apreciat că această porţiune din viitorul gazoduct South Stream va fi finalizată, deoarece este vorba despre un proiect care se derulează în apele internaţionale. ”Credem că, în momentul în care ţevile vor fi amplasate pe fundul mării, vor fi rezolvate şi problemele cu porţiunea de la suprafaţă a proiectului”, a declarat Michael Sasse. Acesta a adăugat că secţiunea de la suprafaţă a conductei South Stream va fi construită de o altă companie, însă, cel mai probabil, se va ajunge la o rezolvare a situaţiei în urma discuţiilor cu Uniunea Europeană.

Reamintim, în luna iulie a acestui an, Comisia Europeană a cerut Guvernului bulgar să suspende lucrările la gazoductul South Stream, un proiect condus de grupul rus Gazprom, în aşteptarea unei decizii referitoare la conformitatea proiectului cu legislaţia europeană. Executivul european susţine că South Stream nu respectă decizia sa care interzice furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă gazele, iar, după anexarea Crimeei de către Rusia, a pus procesul de aprobare în aşteptare.

Gazoductul South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, prin Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, până în Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Construcţia gazoductului a început în decembrie 2012, primele livrări spre Europa fiind programate pentru decembrie 2015. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia) cu 20%, Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa) cu câte 15%. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia.

Delimitare la Marea Caspică

Semnarea unei convenţii pentru delimitarea apelor teritoriale aparţinând celor cinci state riverane Mării Caspice (Rusia, Iran, Kazahstan, Azerbaidjan şi Turkmenistan) şi a zonelor economice exclusive este foarte aproape, a anunţat Iuri Uşakov, consilier al Kremlinului, înaintea summitului ce-i va reuni, luni, pe preşedinţii acestor ţări în localitatea rusă Astrahan, aceste ţări convenind, de asemenea, să interzică prezenţa militară în zonă a statelor din afara regiunii. Totuşi, încă nu au ajuns la un acord privind regimul construcţiei de conducte pentru transportul petrolului şi gazelor, transmite agenţia EFE.

”Summitul a fost precedat de o activitate foarte intensă la nivel de experţi, astfel că la reuniune am putea obţine rezultate foarte importante pentru cooperarea în zona Mării Caspice”, a indicat Uşakov. El a precizat că ”s-au făcut progrese foarte importante pentru elaborarea unei convenţii privind statutul juridic al Mării Caspice”.

În urma discuţiilor purtate de experţi, în declaraţia finală a summitului se va menţiona consensul statelor riverane cu privire la delimitarea apelor teritoriale şi a zonelor economice exclusive. Urmează să se stabilească două zone, respectiv o zonă de suveranitate statală, urmată de o zonă cu drepturi exclusive de exploatare a resurselor piscicole.

Uşakov a mai menţionat că toate ţările au acceptat ca baza negocierilor să fie Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării din anul 1982, cu excepţia Iranului, care solicită măsurarea lăţimii apelor sale teritoriale începând de la linia ce uneşte frontiera sa cu Azerbaidjan şi Turkmenistan. De asemenea, Teheranul ar dori ca statele riverane să exploateze în comun resursele acestei mări, ori împărţirea ei în cinci zone economice exclusive egale, câte una pentru fiecare ţară.

Statele riverane Mării Caspice au convenit, de asemenea, să interzică prezenţa militară în zonă a ţărilor din afara acestei regiuni, aluzie la Statele Unite, acord ce ar urma să fie menţionat în declaraţia politică.

Însă un punct asupra căruia statele participante nu au au ajuns la un consens este construcţia de conducte pentru transportul petrolului şi al gazelor naturale prin Marea Caspică.

Modelul Yukos se repetă la Bashneft

După cum era de aşteptat, Rusia a preluat controlul la compania petrolieră Bashneft deţinută de oligarhul Vladimir Yevtushenkov, provocând îngrijorare în rândul investitorilor, care se tem că Kremlinul vrea să redobândească controlul asupra fostelor active ale statului, transmite Reuters.

Un tribunal din Moscova a ordonat sechestrarea acţiunilor deţinute de conglomeratul Sistema la compania petrolieră Bashneft, motivând decizia prin încălcarea legislaţiei cu ocazia privatizării companiei în 2009. În plus, justiţia rusă a refuzat eliberarea pe cauţiune a lui Vladimir Yevtushenkov, aflat sub arest la domiciliu, pe fondul suspiciunilor de spălare de bani cu prilejul achiziţionării Bashneft.

Conglomeratul Sistema a preluat în 2009, de la autorităţile locale din regiunea Bashkortostan, un pachet de aproape 80% din acţiunile Bashneft, pentru 2,5 miliarde de dolari, şi, între timp, a făcut din această companie al şaselea mare producător de petrol din Rusia. Însă, procuratura rusă contestă contractul de privatizare, susţinând că vânzarea Bashneft a fost făcută prin încălcarea legii şi, de aceea, a cerut revenirea companiei în proprietatea statului.

Cazul a provocat îngrijorări în rândul investitorilor, referitor la faptul că preşedintele Vladimir Putin, un susţinător al conceptului de ”capitalism de stat”, vrea să-şi majoreze intervenţiile în economie, în condiţiile în care Rusia se chinuie să facă faţă sancţiunilor impuse de Occident pentru rolul Moscovei în criza din Ucraina. Deşi Yevtushenkov nu s-a implicat în politică, cazul său a dat naştere la comparaţii cu soarta fostului director de la compania petrolieră Yukos, Mihail Kodorkovsky, care a fost condamnat la închisoare pentru fraudă şi evaziune fiscală, în urmă cu un deceniu.

Anul trecut, Kodorkovsky a fost eliberat din închisoare însă, între timp, compania Yukos, care odată avea o valoare de 40 de miliarde de dolari, a fost împărţită în mai multe entităţi, iar majoritatea activelor au ajuns, în cele din urmă, în proprietatea companiei energetice de stat Rosneft, controlată de Igor Sechin, un aliat al lui Putin.

Petrol în Arctica

Pe de altă parte, Rosneft, împreună cu Exxon Mobil, au descoperit rezerve mari de petrol în Marea Kara, din regiunea arctică, demonstrând că aceasta poate deveni cea mai importantă sursă de petrol din lume.

Anunţul a fost făcut chiar de Igor Secin, directorul general al Rosneft, care a călătorit două zile pe o navă de cercetări rusească, până la platforma de foraje unde a fost făcută descoperirea. Forajul a descoperit circa un miliard de barili de petrol, iar structura geologică similară din împrejurimi sugerează că rezervele de petrol din zonă ar putea fi mai mari decât cele din secţiunea americană a Golfului Mexic, a spus Secin, transmite Bloomberg.

„Depăşeşte aşteptările noastre. Această descoperire are o importanţă excepţională, demonstrând prezenţa hidrocarburilor în regiunea Arctică”, a spus şeful Rosneft.

Descoperirea a fost făcută pe fondul acutizării dezacordurilor dintre Rusia şi Statele Unite legate de acţiunile preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina. Puţul a fost forat înainte de termenul limită de 10 octombrie pe care Exxon l-a primit din partea autorităţilor americane, în cadrul sancţiunilor care interzic companiilor din SUA să lucreze în apele ruseşti din regiunea Arctică.

Rosneft şi Exxon nu vor mai putea să efectueze alte foraje, blocând activităţile de explorare şi dezvoltare din regiune, în pofida noii descoperiri.

„Am descoperit hidrocarburi, dar este prematur să facem speculaţii în legătură cu rezultatul. Obiectivul nostru principal este să finalizăm lucrările la puţ şi să oprim operaţiunile în siguranţă, în conformitate cu licenţa dată de guvernul SUA”, a declarat Richard Keil, purtător de cuvânt al grupului american.

Exploatarea rezervelor de petrol din regiunea arctică, activitate care va costa sute de miliarde de dolari, pe parcursul mai multor decenii, este una dintre cele mai mari ambiţii ale preşedintelui Putin. Pe măsură ce actualele exploatări din Siberia îşi epuizează rezervele, Rusia are nevoie să dezvolte noi proiecte, care să îi susţină rivalitatea cu SUA pentru poziţia de cel mai mare producător de petrol şi gaze din lume.

Producţia la zăcământul din Marea Kara ar putea începe în cinci-şapte ani, a spus Secin, adăugând că zăcământul descoperit acolo se va numi „Victoria”.

Importanţa forajelor din Oceanul Arctic a fost unul dintre motivele pentru care explorarea offshore de petrol a fost inclusă în cea mai recentă rundă a sancţiunilor americane.

„Ambele părţi speră că, până când vor fi pregătite să înceapă forajul la următorul puţ, sancţiunile vor fi ridicate”, a declarat Julian Lee, analist în domeniul petrolului la Bloomberg First Word în Londra.

Miza este mare pentru Exxon, cel mai mare producător de energie la nivel mondial, cu o capitalizare de 408 miliarde de dolari. Preşedintele şi directorul executiv al Exxon, Rex Tillerson, mizează pe descoperirile din Rusia pentru a inversa trendul de stagnare a activităţilor de explorare şi cel de creştere a costurilor de extragere a ţiţeiului şi gazelor. Producţia de petrol a Exxon a scăzut în 2012 şi 2013, iar, în acest an, este aşteptată o stagnare.