Grupul Petrom a înregistrat în primul semestru din acest an un profit net istoric, de 2,39 de miliarde de lei, cu 18% mai mare decât cel realizat în perioada similară a anului anterior. În acelaşi timp, vânzările au scăzut cu 5%, la 11,57 miliarde de lei, în primele şase luni. În primele şase luni ale anului trecut, grupul Petrom a consemnat un profit net de 2,027 miliarde lei şi vânzări de 12,202 miliarde lei.
„În prima jumătate a anului 2013 ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională. Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan”, a declarat în raportul semestrial directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.
În zona offshore, compania a finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, și-a propus să reia forajul în blocul Neptun către sfârşitul anului 2013 sau începutul anului 2014.
”Performanţa G&E (segmentul Gaze şi Energie, n.r.) a reflectat condiţiile de piaţă dificile, cu cerere scăzută pentru gaze şi electricitate, precum şi preţuri semnificativ reduse la electricitate. În R&M (segmentul Rafinare şi Marketing, n.r.), vânzările cu amănuntul au rămas stabile, în timp ce marjele de rafinare au scăzut din cauza cotaţiilor mai mici la produse”, se mai arată în raport.
Investiţiile au scăzut la 2,08 miliarde de lei (cu 11% faţă de prima parte a anului trecut, de 2,32 miliarde lei), din cauza scăderii semnificative a investiţiilor în Gaze&Energie (G&E) şi Rafinare&Marketing (R&M).
Datoria netă a Grupului Petrom a scăzut la 1,692 de miliarde de lei de la 1,711 miliarde de lei, la sfârşitul anului 2012. La 30 iunie 2013, gradul de îndatorare a scăzut la 6,99%, de la 7,31% în decembrie 2012, fiind influenţat pozitiv de creşterea capitalurilor proprii.
Petrom va distribui în acest an dividende de 1,586 de miliarde de lei, conform deciziei din Adunarea Generală a Acţionarilor din 22 aprilie 2013. Plata dividendelor a început pe 18 iunie 2013.
Compania are totodată cea mai mare contribuţie la bugetul statului. În primul semestru, Petrom a plătit statului cinci miliarde de lei (aproximativ 1,1 miliarde de euro), ca taxe directe şi indirecte, precum şi dividende la Ministerul Economiei, cu 12% mai mult faţă de suma plătită în primele şase luni ale anului trecut.
Numărul angajaților, în scădere cu 1.500
Numărul angajaţilor Petrom, în prezent cea mai mare companie din România, a scăzut cu 1.512 în primele şase luni ale anului, de la 21.650 de salariaţi, la sfârşitul anului trecut la 20.138 de angajaţi, la 30 iunie 2013.
De asemenea, faţă de primul semestru al anului trecut, Petrom are acum cu 2.000 de angajaţi mai puţin. Compania avea la sfârşitul primului semestru din anul trecut 22.105 angajaţi. Comparativ, la sfârşitul anului 2010, Petrom avea 24.662 de angajaţi, numărul scăzând la finalul lui 2011 la 22.912 salariaţi.
Conducerea companiei precizează că reducerea numărului de personal s-a făcut prin plecări naturale, prin vânzarea unor divizii din cadrul grupului, dar şi prin concediere.
„În ceea ce priveşte reducerea numărului de angajaţi, noi avem o activitate continuă de eficientizare, care presupune modernizări, automatizări, excelenţă operaţională care face ca, pe de o parte, activitatea noastră să fie mai modernă, mai eficientă, dar pe de altă parte să ne separăm de un anumit număr de angajaţi. În acest număr sunt trei surse: o dată, plecările naturale, a doua, reducere în urma vânzării unor activităţi neproductive, cum a fost LGP, sau unele externalizări de activităţi şi a treia, este vorba de această eficientizare”, a declarat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acesteia, Petrom va continua să îşi reducă numărul de salariaţi prin toate cele trei direcţii menţionate.
Pe 10 iulie, Petrom a anunţat vânzarea participatiei de 99,99% în Petrom Distribuţie Gaze SRL, compania de distribuţie gaze care nu făcea obiectul activităţii de bază a Petrom, către Ligatne SRL.
Prețul barilului va depăși 100 de dolari
Producătorul de ţiţei, gaze şi energie Petrom estimează că preţul mediu al ţiţeiului Brent se va situa peste valoarea de 100 dolari pe baril.
Oficialii companiei spun că aceste valori se vor reflecta şi în preţul carburanţilor. Petrom este cel mai mare jucător pe piaţa benzinăriilor din România, cu o cotă de piaţă de până la 40%, iar la sfârşitul lunii iunie avea 792 staţii alimentare.
„Nu avem un pronostic al preţului carburanţilor, avem doar o estimare a preţului ţiţeiului are impactează, într-adevăr, preţul carburanţilor. Acesta este influenţat atât de evoluţia preţurilor internaţionale, cât şi de concurenţa şi situaţia locală, în fiecare zonă în care operăm”, a declarat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, într-o conferinţă de presă.
Preţul mediu al ţiţeiului Ural a ajuns în primul semestru la 106,76 dolari/baril, cu 5% mai mic faţă de perioada similară a anului trecut. În prezent, barilul a ajuns la 109 dolari.
Producţia de ţiţei şi gaze a Grupului Petrom din primele şase luni ale anului a ajuns la 33,2 milioane barili echivalent petrol (bep), în timp ce, în România, producţia totală de ţiţei şi gaze a fost de 31,1 milioane bep, uşor mai mare faţă de prima parte din 2012. Producţia internă de ţiţei a fost de 14,2 milioane barili, cu 1,3% mai mică, în special din cauza declinului natural din zăcămintele-cheie.
Producţia internă de gaze a ajuns la 16,9 milioane bep, cu 1,5% mai mare, fiind susţinută, în special, de rezultatele campaniei de reparaţii capitale offshore. Producţia de ţiţei şi gaze din Kazahstan a scăzut cu 6,8% comparativ cu primele şase luni din 2012, ajungând la 2,1 milioane bep, în special din cauza problemelor tehnice temporare de la zăcământul Komsomolskoe. Volumele de vânzări au scăzut cu 1% faţă de primul semestru din 2012, din cauza vânzărilor mai scăzute de ţiţei, compensate parţial prin vânzările mai ridicate la gaze şi condensat din România.
„Pe piaţa locală a gazelor anticipăm o scădere a cererii în 2013. Se aşteaptă ca efectele pozitive ale creşterii economice asupra cererii de gaze să fie contrabalansate de scăderea consumului de gaze din industrie în contextul liberalizării preţului la gaze şi creşterii eficienţei energetice. În ceea ce priveşte preţul gazelor, guvernul a aprobat un calendar de majorare treptată a preturilor reglementate la gazele din producţia internă pentru perioada 2013-2014, se arată în raportul Petrom.
Deşi s-au făcut progrese în definirea legislaţiei secundare privind funcţionarea pieţei gazelor pe durata procesului de dereglementare a preţurilor gazelor, legislaţia urmează să fie aprobată. În 2013 nu ne aşteptăm la un impact financiar substanţial din liberalizarea preţurilor la gaze şi implementarea noilor măsuri fiscale, ţinând cont că rezultatele anului 2012 reflectă deja condiţii contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producţia internă, comparativ cu nivelul introdus oficial, de 45,7 lei/MWh pentru preţurile reglementate ale gazelor din producţia domestică, se precizează în raportul Petrom.
Petrom este totodată şi producător de energie electrică. În primul semestru din acest an, producţia totală estimată de electricitate a României a scăzut cu aproximativ 6%, comparativ cu prima parte a anului trecut, în timp ce consumul total estimat a scăzut cu aproape 7%, surplusul fiind direcţionat către alte ţări. Producţia de energie electrică a Petrom a acoperit aproximativ 4% din consumul naţional, în timp ce o parte importantă a acestuia din urmă a fost acoperită de electricitatea generată de hidrocentrale şi din surse regenerabile, care a reprezentat aproximativ 38% din consumul total (faţă de circa 28% în perioada ianuarie-iunie 2012).
Producţia netă de electricitate a centralei electrice de la Brazi a fost de 0,98 Twh. Disponibilitatea netă a centralei a fost de aproximativ 83%, reflectând oprirea planificată de o lună, în aprilie. Cu o disponibilitate de aproximativ 98%, producţia de electricitate a parcului eolian Dorobanţu a fost de 0,06 TWh, pentru care Petrom a primit aproximativ 114.000 certificate verzi.
„Pe piaţa de electricitate estimăm că preţurile vor fi influenţate negativ, atât de dinamica ofertei, ca urmare a punerii în exploatare a unor capacităţi suplimentare din surse regenerabile, cât şi de cererea redusă, datorită iniţiativelor de eficientizare energetică. Având în vedere flexibilitatea sa ridicată, ne aşteptam ca centrala de la Brazi să joace un rol important pe piaţa de echilibrare, în contextul ponderii crescute a energiei electrice din surse regenerabile”, informează raportul Petrom.
Instalațiile Arpechim devin depozite de țiței
Producătorul de ţiţei şi gaze OMV Petrom va transforma o parte din instalaţiile rafinăriei Arpechim în depozite de ţiţei, a anunţat CEO Petrom, Mariana Gheorghe, într-o conferinţă de presă.
„Activitatea de la Arpechim s-a oprit, dar ceea ce facem este să repoziţionăm o parte din activele de acolo ca terminal, ca depozitare pentru produsele şi ţiţeiul pe care îl realizăm în companie. Chiar dacă majoritatea instalaţiilor sunt oprite, sunt în conservare, unele, şi anume cele legate de depozitarea produselor, sunt încă în operare şi trebuie să fie autorizate, având în vedere că ele vor fi depozite pentru produsele noastre”, a afirmat Mariana Gheorghe.
CEO Petrom a reiterat faptul că statul român s-a arătat interesat să cumpere rafinăria Arpechim, necesară funcţionării combinatului chimic Oltchim. Arpechim este principalul furnizor de materii prime al Oltchim.
„Noi suntem în continuare în dialog cu autorităţile române care, în contextul discuţiilor pentru privatizarea Oltchim, ne-au sugerat că s-ar putea să existe interes şi asupra rafinăriei Arpechim şi vom purta discuţii cu cine este interesat de o astfel de tranzacţie”, a subliniat Mariana Gheorghe.
Şeful companiei petroliere a adăugat totodată că va continua lucrările de ecologizare.
„Poluările curente vor trebui rezolvate, în momentul în care vor fi definite de către autorităţile române, când vom apela la autorităţile române pentru permis de închidere a întregii activităţi şi care nu se referă la depozitare. O parte din active se vor păstra pentru depozitare”, a specificat Gheorghe.
Conducerea Petrom anunţase în februarie că rafinăria Arpechim va fi demolată, dacă nu se va găsi un cumpărător pentru aceasta.
“Arpechim este de trei ani închisă, dar continuăm activitatea de conservare a acestei rafinării până când obţinem autorizaţia de demolare, dacă nu există niciun cumpărător”, spunea, în februarie, Mariana Gheorghe.
Oltchim a încheiat în decembrie 2009 un contract cu Petrom pentru cumpărarea diviziei de petrochimie a rafinăriei Arpechim, pentru suma de 13 milioane de euro.
Statul datorează Petrom 95 milioane lei
Ministerul Mediului trebuie să ramburseze companiei OMV Petrom circa 95 de milioane de lei pentru lucrările de ecologizare efectuate în perimetrele petroliere, a declarat directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, într-o conferinţă de presă.
„Avem activităţi de ecologizare, unele s-au început deja de mai mult timp, unele sunt aproape terminate, altele sunt în curs de finalizare. Ele se referă la poluări istorice. Şi, pentru că sunt istorice, înseamnă înainte de privatizare, se prefinanţează de noi, se fac documentele necesare şi se depun la autorităţile compentente, în acest caz, Ministerul Mediului. Până acum am depus cereri de rambursare de circa 93-95 de milioane de lei (…) o parte pentru Doljchim, o parte pentru Petrobrazi şi celelate două componente mici pentru Arpechim”, a menţionat şeful Petrom.
Mariana Gheorghe a afirmat că documentele au fost depuse la Ministerul Mediului însă Petrom „nu a primit nicio sumă până acum”.
Prin contractul de privatizare încheiat în 2004, OMV Petrom avea obligaţia de a închide sondele scoase din funcţiune, iar cheltuielile aferente urmează să fie recuperate de la statul român pentru că sunt activităţi de explorare şi producţie efectuate înaintatea vânzării companiei.
Petrom vrea să exploreze în Ucraina
Producătorul de ţiţei şi gaze Petrom, în prezent cea mai mare companie din România, se află în negocieri cu autorităţile ucrainiene privind condiţiile acordului de împărţire a producţiei pentru perimetrul Skifska, din Marea Neagră, de explorare ţiţei şi gaze.
„Licitaţia a fost adjudecată de consorţiul Exxon-Shell-Petrom, ceea ce s-a comunicat anul trecut a fost doar adjudecarea acestei licitaţii, care acum este în negociere, urmând ca, în momentul în care se vor finaliza negocierile, statul ucrainean să decidă ce se doreşte să se comunice din această tranzacţie, suntem în proces de negociere”, a spus directorul general al Petrom, într-o conferinţă de presă.
Mariana Gheorghe a subliniat însă că Ucraina nu are un sistem de revedenţe care trebuie plătite statului de cei care explorează resurse.
„Sistemul de operare în Ucraina nu este pe bază de redevenţe, este pe bază de împărţirea producţiei fizice. Deci este alt sistem decât în România. Toată Europa are sistem de redevenţe, alte ţări, unele ţări, ţările arabe sau din fosta Uniune Sovietică au şi acest sistem de production sharing agreement. Acesta este subiect de negociere şi în momentul în care se va finaliza, vom putea să discutăm. Oricum, este decizia guvernului ucrainean ce vrea să comunice. Dar, clar, se vor negocia aceşti termini, în funcţie de investiţii, de riscuri şi de costuri”, a explicat şeful Petrom.
Petrom şi-a planificat pentru acest an investiţii de 1,2 miliarde de euro.
„Plănuim ca, până la sfârşitul anului, să avem cinci proiecte de redezvoltare a zăcămintelor în faza de execuţie. Avem în plan să forăm mai mult de 110 sonde în 2013, dintre care două sonde de evaluare în zăcământul Totea. Investiţiile în explorare şi producţie (E&P) vor reprezenta aproximativ 80% din totalul investiţiilor la nivel de grup; cea mai mare parte a investiţiilor în E&P va fi direcţionată către forajul sondelor de dezvoltare, proiectele de redezvoltare a zăcămintelor si Totea Deep, reparaţii capitale şi operaţiuni de adâncime, intiaţive de creştere a performanţei precum şi către proiectele aferente instalaţiilor de suprafaţă”, se arată într-un raport al Petrom.
Conducerea companiei anunţă că va continua derularea proiectelor de redezvoltare a zăcămintelor axate pe foraj şi reparaţii capitale.
„Urmărim oportunităţi de creştere prin achiziţii de perimetre de explorare în Marea Neagră: finalizarea acordului de transfer pentru achiziţia, împreună cu ExxonMobil, a unei participaţii de 85% din perimetrul Midia (România); continuarea consultărilor cu autorităţile din România pentru definirea un cadru fiscal şi de reglementare stabil pe termen lung şi favorabil investiţiilor”, se arată în raport.
OMV Petrom este cea mai mare companie românească listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de 24,861 miliarde lei (5,618 miliarde euro), calculată la ultimul preţ de luni, de 0,4389 lei/acţiune.
Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 19%, BERD, cu 2,03%, iar restul titlurilor sunt în portofoliile altor acţionari.
