Acasă Stiri ExterneAfrica Petrolul se îndreaptă „vertiginos” spre cota 60

Petrolul se îndreaptă „vertiginos” spre cota 60

de GM

sondaPreţul barilului de ţiţei Brent a coborât, la sfârşitul săptămânii trecute, sub pragul de 63 de dolari, cea mai scăzută valoare din iulie 2009. De remarcat, preţul coşului de ţiţei al OPEC a fost stabilit la 60,50dolari/baril. Cel mai probabil, această nouă scădere este determinată de anunţul IEA privind o creştere mult mai mică a cererii mondiale de petrol decât se preconiza anterior, în condiţiile în care OPEC a hotărât, recent, să menţină neschimbată oferta, iar ţările non-OPEC vor majora producţia.

Potrivit estimărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (International Energy Agency – IEA), cererea mondială de petrol va creşte cu 900.000 de barili pe zi (bpz) în 2015, până la 93,3 milioane bpz, cu 230.000 bpz mai puţin decât estima IEA în luna noiembrie, şi un avans modest faţă de creşterea de 700.000 de barili pe zi înregistrată în acest an.

De asemenea, IEA şi-a revizuit în jos cu 300.000 bpz estimările privind oferta de petrol a Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), până la 28,9 milioane bpz. În schimb, IEA şi-a îmbunătăţit estimările referitoare la oferta de petrol a ţărilor din afara OPEC, cu 200.000 barili pe zi, prognozând că, în 2015, aceasta va creşte cu 1,3 milioane barili, până la 57,8 milioane bpz.

IEA a avertizat că această combinaţie între încetinirea cererii şi creşterea ofertei de petrol va pune noi presiuni asupra preţului petrolului, ceea ce a condus la diminuarea cotaţiilor barilul de ţiţei Brent sub 63 de dolari, în scădere cu 45% comparativ cu preţul înregistrat în luna iunie, de peste 115 dolari/baril.

“Presiunile în scădere asupra preţurilor vor creşte riscul de instabilitate socială sau dificultăţi financiare, dacă producătorii vor avea dificultăţi în a-şi rambursa datoriile. Continuarea scăderii preţurilor ar înrăutăţi o situaţie şi aşa dificilă pentru unele ţări şi companii“, avertizează IEA.

În mod normal, scăderea preţului petrolului ar trebui să încurajeze consumul, însă creşterea economică modestă la nivel global, precum şi impactul negativ al scăderii preţurilor petrolului pentru ţările care depind de exporturile de hidrocarburi ar urma să afecteze cererea de ţiţei în 2015.

IEA este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state.

Rusia şi Iranul afectate de scăderea cotaţiilor

Rusia şi Iranul se numără printre ţările sever afectate de scăderea dramatică a cotaţiilor petrolului, în timp ce Arabia Saudită, deşi este primul exportator mondial de petrol, este, mai degrabă, un beneficiar al acestui fenomen, apreciază publicaţia spaniolă ABC.

Conform ABC, principala explicaţie a scăderii continue a preţului petrolului o repreintă scăderea cererii pe fondul încetinirii economiei mondiale, în timp ce oferta a rămas constantă.

Arabia Saudită ar putea diminua producţia de petrol, fapt care ar trebui să conducă la creşterea cotaţiilor, dar, totuşi, nu ia această decizie, motiv pentru care poate fi suspectat un joc politic al autorităţilor de la Riad. La fel cum semnalează şi săptămânalul britanic The Economist, scăderea preţului petrolului convine enorm ţărilor “care detestă“ binomul Rusia-Iran.

Acestea două state au în comun sancţiunile internaţionale la care sunt supuse (din raţiuni diferite) şi sprijinul pe care-l oferă regimului sirian condus de Bashar al-Assad. Aşadar, scăderea continuă a preţului petrolului nu face decât să le amplifice dificultăţile economice, lucru dorit de regimul sunnit de la Riad în cazul inamicului său şiit, respectiv Teheranul, şi de Washington, atât în cazul Teheranului, cât şi al Moscovei.

De altfel, după ani de creştere economică stabilă, Rusia se aşteaptă să intre în recesiune în 2015. În discursul despre starea naţiunii, preşedintele Vladimir Putin şi-a îndemnat concetăţenii să aibă încredere în ei înşişi, pentru că vin vremuri grele, iar premierul Dmitri Medvedev le-a cerut să nu mai cumpere euro şi dolari, pentru a nu accentua prăbuşirea rublei.

Pe de altă parte, dincolo de raţiunile politice care privesc Iranul, Arabia Saudită acceptă diminuarea cotaţiilor petrolului şi pentru a face ineficientă extragerea petrolului de şist în SUA. Dezvoltarea acestei activităţi va permite Statelor Unite, în câţiva ani, nu doar să se lipsească de importurile de petrol, ci să devină chiar şi exportator, fapt care va implica o diminuare considerabilă a exportului de petrol saudit.

Potrivit experţilor, preţul limită sub care extragerea petrolului de şist ar deveni ineficientă este de 50 de dolari barilul. Iar, cum Arabia Saudită dispune de rezerve valutare estimate la circa 900 de miliarde de dolari, ea ar putea suporta mult timp preţul redus al petrolului.

OPEC nu vizează un anumit preţ al petrolului

Pe de altă parte, secretarul general al OPEC, Abdullah al-Badri, a spus că organizaţia, care furnizează 40% din petrolul mondial, nu vizează un preţ ţintă, adăugând, însă, că statele din Golful Persic ar trebui să continue să investească în explorarea şi producţia de petrol, chiar dacă preţul ţiţeiului a atins cea mai scăzută valoare din ultimii cinci ani, pentru a evita o creştere bruscă a preţurilor, transmite Reuters.

Luând cuvântul la un eveniment organizat la Dubai, Abdullah al-Badri a apreciat că preţul ţiţeiului a scăzut dincolo de ceea ce ar fi dictat fundamentele de piaţă. Cu toate acestea, al-Badri a subliniat că decizia OPEC de luna trecută, de a nu îşi reduce producţia, nu a fost una care a vizat o ţară anume.

“Fundamentele nu ar fi trebuit să conducă la această reducere dramatică a preţurilor. Există unii care spun că decizia (n.r. – OPEC) a vizat SUA şi petrolul de şist. Acest lucru este incorect. De asemenea, există unii care spun că a vizat Iranul şi Rusia. Şi acest lucru este incorect“, a declarat Abdullah al-Badri.

OPEC, o organizaţie care regrupează 12 state membre, furnizează aproximativ 40% din petrolul mondial. Următoarea reuniune a miniştrilor Petrolului din OPEC ar urma să aibă loc peste cinci luni, în timp ce Ministrul de Externe din Venezuela, Rafael Ramirez, şi-a exprimat speranţa că o reuniune extraordinară va avea loc până în luna iunie.

Cresc rezervele mondiale

Rezervele mondiale de petrol şi gaze au înregistrat o creştere de 11%, respectiv de 3%, pe fondul majorării cu 25% a cheltuielilor de capital ale companiilor de profil, în 2013, faţă de 2012, dar profiturile sunt în scădere, arată un studiu realizat de EY.

Potrivit cercetării, care analizează rezultatele legate de exploatarea şi producţia globală şi regională (E&P) în rândul a 75 de companii, pe o perioadă de cinci ani (2009 – 2013), totalul cheltuielilor de exploatare a ajuns mai mult decât dublu, în decursul a cinci ani, de la o valoare de 315 miliarde dolari, în 2009, la o valoare de 678,9 miliarde dolari, în 2013.

Una dintre componentele – cheie care a generat creşterea cheltuielilor totale au fost costurile de achiziţie ale proprietăţilor, care au explodat în 2013, atingând 115,6 miliarde dolari, cel mai mare nivel de pe parcursul întregii perioade analizate.

Costurile nedocumentate privind achiziţia de proprietăţi au atins 63,1 miliarde dolari în 2013, reprezentând o creştere de 24% faţă de 2012. SUA, Africa şi Orientul Mijlociu au fost singurele regiuni unde s-a înregistrat o scădere a acestor costuri în anul 2013.

Cheltuielile totale de capital ale companiilor analizate au atins 678,9 miliarde dolari, în 2013. Cheltuielile de explorare au crescut cu 5%, la nivelul de 83,6 miliarde dolari în 2013, faţă de 83,4 miliarde dolari în 2012, creşterea cheltuielilor din Brazilia înregistrată de Petrobras contribuind semnificativ la volumul total. În acelaşi timp, cheltuielile de dezvoltare au crescut cu 8% în 2013, atingând nivelul de 411,2 miliarde dolari.

La nivel regional, Asia-Pacific a înregistrat cea mai mare creştere, cheltuielile de dezvoltare mărindu-se cu 15% (până la nivelul de 15,2 miliarde dolari).

Cheltuielile combinate de explorare şi dezvoltare efectuate de companiile integrate au crescut cu 12%, faţă de creşterea de 5% înregistrată de companiile independente mari. Cheltuielile combinate ale companiilor independente au scăzut cu 14% în 2013, pe măsură ce scăderea preţurilor gazelor naturale din SUA şi Canada şi-au pus amprenta pe fluxurile financiare şi capacităţile de investiţii ale acestor companii.

Profiturile globale după taxare au scăzut cu 4%, de la 270,3 miliarde dolari, în 2012, la 258,7 miliarde dolari în 2013. Creşteri ale profiturilor după taxare au fost înregistrate doar în SUA şi Canada.

Costurile de producţie au crescut cu 7%, la nivelul de 389 miliarde dolari în 2013, în principal din cauza creşterii cheltuielilor cu leasingul operaţional (o creştere de 9%) şi a taxării producţiei (o creştere de 4%). Costurile cu deprecierea, epuizarea resurselor şi amortizarea au crescut uşor, de la 248,2 miliarde dolari, în 2012, la 249,8 miliarde dolari, în 2013.

Preţurile mai mici ale gazelor naturale din SUA au avut un oarecare impact, deoarece mai multe companii mari din sectorul de petrol şi gaze au înregistrat dezechilibre mai mari de un miliard dolari în 2013.

Creşterea producţiei, cuplată cu micşorarea cererii, a generat presiuni asupra preţurilor. Astfel, creşterea producţiei din 2013 a dus doar la o creştere uşoară a veniturilor globale, care a fost, însă, anihilată de creşterile de costuri, fapt care a generat, la nivel global, o diminuare a profiturilor după taxare.

Activitatea intensă din zona achiziţiilor înregistrată în 2013 a dus la o creştere de 11% a rezervelor de petrol la sfârşitul de an pentru companiile incluse în studiu, atingând un nivel de 168,6 miliarde barili. Cea mai mare creştere a rezervelor de petrol s-a înregistrat în regiunea Asia-Pacific şi a fost atribuită achiziţionării de rezerve petroliere de către compania Rosneft de la companii care nu sunt incluse în studiu. De asemenea, s-au remarcat creşteri notabile de rezerve în SUA şi Canada.

Producţia mondială de petrol a înregistrat creşteri puternice, de 6%, până la nivelul de 12,3 miliarde barili în 2013. Şi în acest caz, regiunea Asia-Pacific a ocupat primul loc, cu o creştere de 17%. Locul doi a fost ocupat de SUA, cu o creştere de 12% a producţiei de petrol. Rata de înlocuire în producţia de petrol a coborât la 115%, excluzând achiziţiile şi vânzările din 2013, faţă de recordul înregistrat pe durata celor cinci ani analizaţi în studiu, care a atins 149% în 2012.

Rezervele mondiale de gaze naturale la sfârşitul anului au crescut cu 3%, la 18,22 trilioane metri cubi.

Deloc surprinzător, SUA au înregistrat cea mai mare creştere a rezervelor de gaze naturale, la sfârşitul anului 2013, acestea crescând cu 9%. În 2013, au fost efectuate numeroase descoperiri şi extensii de zăcăminte, în volum de 1,68 trilioane metri cubi, însă acest volum a însemnat o scădere de 8% faţă de 2012. Producţia mondială de gaze naturale a scăzut uşor în comparaţie cu 2012, relevă studiul.

Aşa cum era de aşteptat, din cauza preţurilor şi a dinamicii resurselor de pe piaţa globală, rezervele mondiale de gaz au crescut uşor, în vreme ce producţia a scăzut. Din nou, regiunea Asia-Pacific s-a situat în frunte din punct de vedere al achiziţiei şi vânzării de rezerve de gaze naturale.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de dolari, în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014.

din aceeasi categorie