Preţul petrolului continuă trendul descendent, început în vara anului 2014. Astfel, cotaţia petrolului Brent a coborât sub pragul de 35 de dolari pe baril, pentru prima dată după luna iulie 2004, în condiţiile în care tensiunile dintre Arabia Saudită şi Iran reduc şansele ca principalii producători de petrol din cadrul OPEC să coopereze pentru a reduce producţia pe o piaţă în care oferta este supra-aprovizionată, informează AFP, preluată de Agerpres. De aceea, nu mai miră pe nimeni că marile concerne petroliere scad masiv investiţiile.
În jurul orei 10.30 GMT, la bursa Intercontinental Exchange (ICE) de la Londra, barilul de ţiţei Brent cu livrare în luna februarie se tranzacţiona pentru 34,83 de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani şi jumătate.
„Dolarul american puternic şi îngrijorările referitoare la cererea şi oferta abundentă pun presiuni pe preţul petrolului”, au explicat analiştii de la Commerzbank. Potrivit acestora, majoritatea actorilor de pe piaţă consideră că tensiunile dintre Arabia Saudită şi Iran sunt negative pentru preţul petrolului, pentru că reduc şansele ca Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) să ajungă la un acord, care să permită o acţiune concertată destinată reducerii supraofertei de petrol.
Preţul barilului de petrol, care a scăzut cu peste 30% numai în anul 2015, a înregistrat un declin accelerat în luna decembrie, după ce, la ultima reuniune, OPEC, organizaţie responsabilă pentru o treime din petrolul mondial, a decis să menţină actualul nivel de producţie în pofida preţurilor scăzute. Producţia de petrol a statelor membre OPEC se situează undeva în jurul valorii de 32 de milioane de barili pe zi.
În ultimele zile, Arabia Saudită şi mai mulţi dintre aliaţi săi sunniţi au rupt relaţiile diplomatice cu Iranul (şiit) sau au redus nivelul acestora, decizii care agravează criza declanşată de executarea imamului şiit Nimr Baqer al-Nimr de către Riad şi provoacă temeri privind escaladarea tensiunilor într-o regiune marcată deja de conflicte.
Arabia Saudită este cel mai mare producător mondial de petrol şi cel mai influent membru al OPEC. La rândul său, Iranul este al doilea mare producător din cadrul OPEC, iar autorităţile de la Teheran vor să majoreze producţia de petrol odată cu ridicarea sancţiunilor internaţionale.
Scad investiţiile în hidrocarburi
Marile companii producătoare de petrol şi gaze naturale petroliere se confruntă cu cea mai lungă perioadă de reducere a investiţiilor din ultimele decenii, în condiţiile în care preţul barilului de petrol se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani, însă ar urma să împrumute mai mult pentru a putea păstra nivelul dividendelor cerute de investitori, informează Reuters, preluată de Agerpres.
Potrivit firmei norvegiene de consultanţă Rystad Energy, investiţiile globale în petrol şi gaze naturale ar urma să coboare în 2016 la 522 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani, după ce, în 2015, au înregistrat un declin de 22%, până la 595 miliarde de dolari.
“Va fi pentru prima dată, după scăderea cotaţiei ţiţeiului din 1986, când vom avea doi ani consecutivi de declin al investiţiilor”, a declarat vicepreşedintele Rystad Energy, Bjoernar Tonhaugen.
Companiile americane Chevron şi ConocoPhillips au anunţat deja că au de gând să reducă bugetele de investiţii pentru 2016 cu un sfert, iar grupul anglo-olandez Royal Dutch Shell a informat, la rândul său, că va reduce cheltuielile cu alte cinci miliarde de dolari, dacă propunerea sa de a prelua rivalul BG Group va fi aprobată.
Cu toate acestea, având în vedere că în sectorul petrolului şi al gazelor naturale raportul datorii/acţiuni este unul relativ redus, de aproximativ 20%, analiştii sunt de părere că firmele vor contracta mai multe credite pentru a putea acoperi scăderea veniturilor şi pentru a menţine nivelul dividendelor plătite investitorilor. De exemplu, Shell nu a redus nivelul dividendelor din 1945, iar echipa managerială nu vrea să rupă această tradiţie, de teamă că investitorii se vor îndrepta în altă parte.
De asemenea, companiile din industria petrolieră vor încerca să scadă costurile prin diminuarea amplorii proiectelor, renegocierea contractelor cu furnizorii şi utilizarea unor tehnologii mai puţin complexe.
“Companiilor vor să-şi reducă gama de activităţi şi să se concentreze pe cele care oferă cele mai mari randamente”, este de părere Brendan Warn, analist la BMO Capital Markets.
Pe lângă reducerea cheltuielilor prin anularea sau întârzierea unor proiecte, marile companii petroliere vor profita de scăderea costurilor, în condiţiile în care contractorii vor fi de acord cu noi reduceri de preţuri. De exemplu, costul anual al închirierii unei nave de foraj a scăzut la o medie de 332.000 de dolari în 2015, de la 405.000 de dolari în 2014, potrivit Rigzone.
Însă, prin diminuarea numărului de noi proiecte şi a lucrărilor de mentenanţă, companiile petroliere îşi pun în pericol viitorul, deoarece nu vor putea să profite de eventuala revenire a preţului la petrol. O posibilă soluţie ar fi achiziţionarea unor rivali, care se află într-o situaţie financiară mai slabă.
“În a doua jumătate a lui 2016, dacă vom vedea o stabilizare a preţului la petrol, mă aştept ca firmele să fie interesate de înlocuirea rezervelor prin achiziţii”, a apreciat Brendan Warn.
