O mănăstire din Grecia poate fi unul dintre cele mai bune exemple de beneficiari ai fondurilor europene. A aplicat pentru mai multe proiecte, astfel că Mănăstirea Agarathos din Creta dispune acum de mai multe facilităţi, de la o staţie de îmbuteliere ulei, până la un parc fotovoltaic de o putere deloc de neglijat. Agenţia română pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a organizat o vizită de informare la zece proiecte de succes din Creta, finanţate prin Programul de Dezvoltare Rurală (PDR) din Grecia – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.
Agarathos este cea mai importantă mănăstire din Creta, fiind prima din ierarhia mănăstirilor de pe insulă. Rangul şi-l păstrează încă din era veneţiană, când era cotată una dintre cele mai bogate aşezăminte monahale din Creta. De altfel, importanţa mănăstirii nu s-a pierdut nici în zilele noastre, călugării de acolo utilizând la maximum oportunităţile economice.
Mănăstirea Agarathos a aplicat pentru un proiect finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, ca să modernizeze presa de ulei şi să înfiinţeze o staţie de îmbuteliere a uleiului de măsline. Valoarea eligibilă a proiectului a fost de 650.000 de euro, din care jumătate din fonduri publice. Treaba a mers repede, astfel că în 2008 a fost depus proiectul şi a fost şi semnat contractul de finanţare, pentru ca, un an mai târziu, contrucţia să fie gata.
Investiţia a mers la “pachet” cu înfiinţarea muzeului mănăstirii, care a făcut obiectului unui alt proiect, finanţat din acelaşi fond european. Numai că, în acest caz, proiectul a fost susţinut în totalitate din fonduri publice – 189.843,83 euro.
Reprezentantul mănăstirii, părintele Gerasimos, a declarat că aşezământul este proprietar peste 10.000 de măslini, iar presa şi staţia de îmbuteliere au o capacitate de 400 de tone de ulei pe an, pentru că prelucrează şi măslinele localnicilor. Producţia ajunge în special în magazinele bisericeşti, în Grecia, dar şi în lumea largă. Mănăstirea exportă ulei de măsline, numai de calitate “premium”, în special în Germania şi Olanda, dar ajunge şi în Marea Britanie, de exemplu. “Fără fondurile europene nu am fi făcut toate acestea la mănăstire”, a spus părintele Gerasimos.
Profit din soare
Mănăstirea Agarathos are un parc fotovoltaic, de 80 MWh construit tot cu fonduri europene, afacerea fiind foarte profitabilă, mai ales că Grecia are un “potenţial” solar de invidiat. Potrivit reprezentantului mănăstirii, în 2 ani, aşezământul monahal a livrat în sistemul energetic grecesc 349 MW. Legile în această ţară impun ca toată energia electrică produsă din surse regenerabile să fie vândută companiilor de electricitate, fără a avea posibilitatea autoconsumului. Reprezentantul mănăstirii nu a putut da detalii cu privire la preţul cu care se vinde energia fotovoltaică, dar afacerea este profitabilă pentru că preţul este mai mare decât în cazul energiei obţinută convenţional. “Vrem să mai construim un parc fotovoltaic, pentru a ne creşte veniturile”, a completat reprezentantul mănăstirii.
Mănăstirile româneşti dezinteresate
În România, bisericile şi mănăstirile nu au apelat prea mult la facilităţile oferite de fondurile europene, în special în agricultură. Nicolae Popa, directorul general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), a declarat pentru Focus Energetic, că are ştiinţă de un singur proiect în care sunt implicate aşezăminte de cult. „În baza Legii nr. 566/2004 privind coperaţiile agricole, mai multe biserici şi mănăstiri din zona Prahova s-au asociat şi au accesat un proiect pe Măsura 123 (Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere), un proiect pe vinificaţie”, a spus oficialul AFIR.
