Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) propune un ”Pact pe energie”, care să beneficieze de consens politic, astfel încât să asigure stabilitate și predictibilitate pentru investitori cel puțin 10 ani.
”Pactul trebuie să fie conceput la modul obiectiv, să fie consens politic, la nivel național, pentru acesta. Indiferent de orientările politice ale partidelor, timp de 10 ani, cel puțin, să nu mai fie modificări în legislație, să fie stabilitate și predictibilitate pentru investitori, o strategie de lucru coerentă și cu obiective bine stabilite”, a declarat Viorel Lefter, președinte PATRES, la o întâlnire cu recentă presa.
”Să luăm teme importante în energie, cum ar fi necesarul de capacități de producție și interconectare, investiții, aspecte legate de piețe etc. și să le punem în acest Pact pe energie, este propunerea PATRES. Dacă vreau să invesetesc în hidrogen, să nu mă deranjeze nimeni și nimic timp de cel puțin 10 ani”, a punctat Radu Crăciun, membru în Consiliul Director PATRES.
Pactul pe energie propus de organizația patronală nu are legătură cu Strategia energetică, care nu este încă aprobată de Guvern și asumată politic. “În opinia noastră, Legea energiei și gazelor naturale nr. 123/2012 ar trebui rescrisă de la zero, să avem un cadru complet nou de reglementare pentru sectorul energetic, nu doar o peticeală continuă a acestei legi. Ca să putem avea un restart pe zona de regenerabile trebuie să asigurăm pedictibilitate pentru investitori. Tranzacțiile bilaterale directe trebuie premise, fără să mai fie loc de interpretări legislative. Fără predictibilitate nu va fi un nou ciclu investițional”, a subliniat Martin Moise, prim-vicepreședinte al organizației.
Anul viitor trebuie să facem o nouă Strategie energetică și un nou PNIESC, pentru că documentele actuale nu vor mai fi valabile în contextul noilor decizii ale Comisiei Europene, a completat acesta, adăugând că este cât se poate de clar că autoritățile trebuie să revizuiască cota de regenerabile, în sensul creșterii acesteia.
Reamintim, actualul Plan Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC) a fost elaborat având în vedere decizia Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% față de anul 1990, până în anul 2030. Recent, Consiliul European a hotărât reducerea cu minim 55%, după ce Parlamentul European a aprobat o reducere de 60%.
Suntem în contrasens și contratimp în multe privințe cu tendințele europene și mondiale, au semnalat reprezentanții PATRES.
“România știe de mult timp că va trebuie să se termine cu cărbunele. Banca Europeană pentru Investiții (BEI) a anunțat încă de anul trecut că nu mai finanțează proiecte pe gaze. Vedem că atitudinea mediului politic, reglementatorului, operatorului de rețea este una de acceptare pentru regenerabile, că așa ne impune Comisia Europeană, însă este clar că avem nevoie în continuare de cărbune și ne trebuie gaze. Mesajul nostru este: azi nu există o soluție tehnică fezabilă economic pentru a trece la 100% la regenerabile. Dar, dacă vrem să ajungem acolo într-un orizont de timp rezonabil, trebuie să facem pași. Înainte de anunța investițiile în gaze, că se vor face centrale peste tot în țară, să vedem câte ar trebui să facem de fapt. Ar trebui să facem minimum necesar pentru perioada de tranziție, ca să nu ne trezim că aruncăm banii pe fereastră. Noi nu spunem că nu este nevoie de investiții în zona de gaze. Mai ales că gazele din Marea Neagră ar trebui să fie extrase! E mare păcat că le păstrăm acolo! Discuția este cât de mult investim în gaze. Și, categoric, trebuie să ne gândim și la celelate, inclusiv la regenerabile”, a mai spus Martin Moise.
Reprezentantul PATRES a exemplificat că strategia României se bazează pe gaz ca şi combustibil de tranziţie, dar nu există nicio direcţie privind perioada de după, când şi gazul, care este, de asemenea, poluant, va ajunge în situaţia în care este acum cărbunele. “Vom face investiţii în centrale de mii de MW pe gaz, ne pregătim să fie angajaţi oameni în această zonă. Însă, în 20 de ani, ei vor ajunge în situaţia în care sunt astăzi cei din minerit. Nu ar trebui să pregătim o întreagă industrie şi forţă de muncă creatoare şi în partea cealaltă? În sensul în care să creăm business-uri care depăşesc acești 20 de ani, în care să punem fundaţia pentru un nou model economic. Eu nu văd că se întâmplă acest lucru”, a mai spus Martin Moise.
