Ondrej SAFAR
Noi, la nivel de țară, avem foarte multe proiecte în producerea de energie din surse regenerabile, avem cereri de ATR-uri la un nivel de 50.000 MW, avem multe proiecte, avem multe proiecte vândute, multe proiecte sunt în mâinele investitorului, dar nu avem multe proiecte în construcție. Sunt câteva, dar nu sunt proiecte mari în construcție. De ce? Pentru că nu este finanțare din partea băncilor, nu vor să acorde finanțare pentru aceste aceste proiecte. De ce? Pentru că nu există predictibilitate pentru aceste proiecte. Nu avem piață, nu avem contracte pentru diferență și, dacă nu avem aceste mecanisme de predictibilitate, nu putem să avem bani. Aceasta este cea mai mare problemă pentru dezvoltarea proiectelor.
Ce vrea investitorul? Investitorul vrea predictibilitate, stabilitate și, dacă nu sunt mecanisme create de stat, precum CfD-urile (n.r. – contracte pentru diferență), trebuie să avem piață și trebuie să avem convingerea că piața rămâne. Pentru că, dacă sunt consumator și aș putea încheia contracte de tip PPA, știind că, la fiecare 2-3 ani, vine statul, schimbă regulile jocului, mă protejează dacă ceva nu merge bine, nu am nicio motivația să închei contract PPA! Pentru că PPA este contract pentru o perioadă lungă. Dacă prețul pe piață este mai mare, te poți baza pe contractul PPA. Pe de altă parte, există riscul să pierd în perioada când piață este mai mică decât este în contractul meu PPA. Dar, dacă am ca opțiune numai piața, pot să am acest risc, să pot beneficia, dar pot să pierd. Dar dacă, de fiecare dată când prețul este mai mare decât pot accepta și vine statul și mă protejează, nu am această motivație să închei contract de tip PPA, pentru că nu mai pierd, prin intervenția statului.
Dacă vorbim despre rețea, rolul rețelei se va schimba în mod semnificativ. Acum avem tarif de distribuție, care este bazat pe volum (n.r. – cantitatea de energie distribuită). În viitor, distribuția va deveni mai mult furnizor de servicii de conectare, pentru că vor fi din ce în ce mai mulți prosumatori, care au posibilitatea să producă energie pentru necesitățile lor. Sunt perioade când produc mai mult decât consumă, așa că rețeaua va furniza servicii de preluare a acestor cantități. Când consumul este mai mare decât producția, rețeaua va asigura servicii de livrare a energiei necesare, iar acesta va fi un rol foarte important. Așa că nu vor fi discuții cu privire la volumul de energie distribuit, dar vor fi despre acces la acest tip de serviciu: să pot să balansez consumul sau producția proprie ca prosumător. Iar plata trebuie să fie nu pentru volum, dar trebuie să fie pentru acest serviciu.
Toți vecinii trebuie să plătească serviciul de distribuție pentru prosumatori
Acum suntem în situația să avem prosumatori, care produc energie în majoritatea timpului. Asta înseamnă că acest prosumator nu plătește serviciul de distribuție și toți vecinii care nu sunt prosumatori trebuie să plătească acest serviciu pentru prosumatorii din rețeaua lor. Acum, prosumatorii beneficiază, iar alți clienți, care nu sunt prosumatori, plătesc acest serviciu pentru prosumatori.
Cât privește investițiile, avem studii care arată că este necesar să investim în rețele 15 miliarde de euro în următorii ani, dacă vrem să avem rețelele pregătite pentru țintele pe care România și le-a sumat, inclusiv în fața Bruxellesul. Sunt foarte, foarte mulți bani. Pentru companiile de distribuție, asta înseamnă că trebuie investiții de 1,5 miliarde de euro în fiecare an. În prezent, companiile de distribuție investesc în fiecare an aproape jumătate de miliard. Asta înseamnă că trebuie să tripăm investițiile.
Proiectele trebuie finanțate printr-un mix de bani: sunt fonduri europene, precum Fondul pentru Modernizare, unde sunt alocate aproape 1,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 10% din necesarul de finanțare, și poate fi mărit cu încă jumătate de miliard de lei. Trebuie să căutăm soluții pentru restul de investiții. Parte din aceste investiții trebuie să fie plătite de investitorii în regenerabile, prin contract de racordare. Aici va fi o discuție, pentru că fiecare investitor în regenerabile vrea să plătească cât mai puțin. Ideea care a apărut este ca racordarea să fie plătită de către companiile de distribuție sau compania de transport. Poate fi aceasta soluția, dar aceasta înseamnă că ceilalți utilizatori ai rețelelor de transport și distribuție vor fi puși în situația de a plăti aceste costuri, pentru că tot ce investește o companie de distribuție este translatat, este recunoscut, în tariful de distribuție, care se plătește în factura tuturor clienților, casnici și non-casnici.
Pentru ca să atragem aceste sume imense, trebuie să creăm sisteme, și legislație, și metodologie, care motivează aceste investiții. Este foarte, foarte important să avem discuții sincere despre cum putem să atingem țintele asumate, în ce condiții putem să atragem fonduri pentru investiții și care va fi impactul pentru clienții de distribuție. Fără această discuție nu putem să rezolvăm problema. Dacă vrem să fie doar ieftin, va fi ieftin, dar va fi fără rezultate.
Ondrej Safar, directorul general al Evryo Power Romania, a susținut aceste declarații în cadrul celei de-a XXXIX-a ediție a Conferințelor FOCUS ENERGETIC, ce a avut ca temă ”Provocări pentru și de la regenerabile”.
