Directorul general executiv al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a declarat, pentru Focus-Energetic.ro, că se va intra în dialog cu autorităţile în ceea ce priveşte cantitatea de gaze naturale ce va trebui tranzacţionată pe bursă, pentru a se evita distorsionarea pieţei. ANRE îşi propune ca, anul viitor, producătorii interni să fie obligaţi să-şi vândă pe bursă jumătate din producţie. Cei mai mari producători din ţară sunt Romgaz şi OMV Petrom, care, împreună, asigură aproximativ 95% din producţia internă, în proporţii aproximativ egale.
“Piaţa trebuie lăsată liberă, pentru ca preţul să poată fi dictat de cerere şi ofertă. Este necesară o lichiditate adecvată, infrastructură interconectată, pentru a se asigura libera circulaţie a mărfurilor, flexibilitate. Orice impunere poate duce la distorsionarea pieţei”, a declarat Mariana Gheorghe. Aceasta a adăugat că reprezentanţii OMV Petrom vor intra în dialog cu autorităţile, pentru a se evita această distorsionare a pieţei.
Reamintim, la cea de-a XXII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, a anunţat că “din 2015, producătorii interni de gaze vor trebui să vândă pe o piaţă centralizată 50% din producţia proprie destinată comercializării”. De asemenea, furnizorii vor fi obligaţi să cumpere şi să vândă pe burse acelaşi procent de gaze naturale. În prezent, obligaţia este de numai 20%. Pe piaţa energiei electrice, producătorii sunt obligaţi ca toată cantitatea produsă să o tranzacţioneze pe bursă. De altfel, piaţa energiei electrice este mult mai dezvoltată decât cea a gazelor naturale.
Pe de altă parte, Mariana Gheorghe a declarat că a crescut cantitatea de gaze naturale înmagazinată. Producţia de gaze naturale a rămas cavsi-constantă în semestru I (S1) 2014, faţă de cea din S1 a anului trecut, în timp ce vânzările şi consumul au scăzut. “Pe de altă parte, a scăzut importul de gaze naturale. De asemenea, s-au înmagazinat gaze naturale, pentru perioada de iarnă“, a mai spus Mariana Gheorghe.
Pe de altă parte, prin HG 870/2012, Romgaz şi OMV Petrom pot utiliza, până la sfârşitul anului, numai gaze din producţia internă în propriile termocentrale. Ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, a anunţat că nu va recomanda prelungirea termenelor stipulate în această Hotărâre de Guvern. “Decalajul între preţul gazelor din producţia internă şi cel de inport este mic. De asemenea, a scăzut cantitatea de gaze importată, de aceea impactul este realtiv redus“, a mai spus directorul general al OMV Petrom.
OMV, “patronul“ Petrom, a semnat, în iunie, un acord cu Gazprom, pentru înfiinţarea unei companii mixte, care va fi responsabilă pentru construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream. Gazoductul South Stream, cu o capacitate de 36 de miliarde de metri cubi de gaze, va pleca din Rusia spre Bulgaria, prin Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, până în Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia.
Pe de altă parte, OMV Petrom împreună cu ExxonMobil fac prospecţiuni în Marea Neagră, iar în anul 2012 au anunţat că au găsit o acumulare de gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi. Explorările continuă, iar gazele care vor fi descoperite aici vor putea fi exportate în Europa. “Politica OMV Petrom este de a satisface în primul rând piaţa internă. Dacă, după aceea, vor mai rămâne cantităţi disponibile, vor fi şi posibilităţi de export. Dar, şi în acest sens, cele mai importante sunt pieţele din regiune, din ţările vecine (n.r. – România se interconectează cu Ungaria prin conducta Szeged – Arad, cu Bulgaria, prin Giurgiu – Ruse, şi cu Rep. Moldova, prin Iaşi – Ungheni). O altă posibilitate este de a utiliza şi alte rute de export, dar numai dacă nu avem desfacere pe piaţa locală“, a mai spus Mariana Gheorghe.
Încasări din accize cu 1% mai mici
OMV Petrom a plătit la bugetul de stat în acest an cu 370 de milioane de lei mai mult în contul noii taxe pe construcţiile speciale şi al supra-impozitului pe veniturile suplimentare, echivalentul unei majorări cu 90% a redevenţelor petroliere, a declarat Andreas Matje, directorul financiar al companiei, în cadrul unei conferinţe de presă.
“Am avut în primul semestru o contribuţie suplimentară la bugetul de stat de 370 de milioane de lei, ca urmare a noilor taxe din România. Este vorba de taxa pe construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea contabilă brută, impozitul pe veniturile suplimentare, de 60% din veniturile suplimentare ca urmare a liberalizării preţului la gaze, precum şi de impozitul pentru exploatarea resurselor naturale, de 0,5% din valoarea ţiţeiului“, a explicat oficialul OMV Petrom.
Pentru taxa pe construcţii speciale (taxa de stâlp) compania a plătit în primele şase luni 162 milioane de lei. De asemenea, OMV Petrom a plătit alte 219 milioane de lei în contul altor taxe şi impozite.
Potrivit lui Andreas Matje, impactul acestor taxe la nivelul companiei echivalează cu o creştere de 90% a redevenţelor pentru ţiţei şi gaze. “De asemenea, câştigurile din liberalizarea preţului gazelor sunt neutralizate în mare măsură de creşterea taxelor şi impozitelor, iar planurile de investiţii sunt sub presiune“, a adăugat Matje. De remarcat, impozitul suplimentar de 60% se aplică până la sfârşitul acestui an.
OMV Petrom a achitat în primul semestru taxe şi dividende totale de 5 miliarde de lei, echivalentul a 11,3% din veniturile bugetului de stat.
OMV Petrom a înregistrat în primele şase luni vânzări de 10,72 miliarde lei, în scădere cu 7% faţă de rezultatul din primul semestru al anului trecut, şi a avut un profit net de 1,9 miliarde de lei, mai mic cu 22%. Mai mult, volumele de vânzări din marketing ale OMV Petrom în trimestrul 2 (T2) 2014 au fost cu 10% sub nivelul din T2/13. Vânzările cu amănuntul, care au reprezentat 70% din vânzările totale din marketing, au scăzut cu 8% faţă de nivelul din T2/13, fiind afectate, în principal, de creşterea taxelor la carburanţi în România şi de concurenţa mai mare. Vânzările comerciale au scăzut cu 15% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut.
“Vânzările consolidate au fost afectate, în principal, de vânzările scăzute de produse petroliere, ca urmare a noii accize şi a concurenţei crescute“, a spus Matje.
Acciza suplimentară pentru produsele petroliere, în valoare de 7 eurocenţi pe litru, a fost introdusă la 1 aprilie 2014.
“Plăţile către stat din accize au fost cu 1% mai mici în semestrul I 2014 faţă de semestrul I 2013“, a precizat, pentru Focus-Energetic.ro, directorul general executiv al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.
Vânzările OMV Petrom s-au cifrat la 10,72 miliarde lei în primele şase luni din 2014, în scădere cu 7% faţă de primul semestru din 2013, când au totalizat 11,576 miliarde lei.
Grupul OMV Petrom a înregistrat un profit net de 1,38 miliarde lei în primul semestru din 2014, în scădere cu 42% comparativ cu prima jumătate a anului trecut. Profitul operaţional (EBIT) a fost de 2,09 miliarde lei, în scădere cu 29%, de la nivelul de 2,97 miliarde lei înregistrat în perioada ianuarie – iunie 2013. Profitul pe acţiune pentru semestrul I 2014 se situează la 0,0245 lei/acţiune, mai mic cu 42% faţă de perioada similară a anului trecut – 0,0422 lei/acţiune.
Potrivit datelor OMV Petrom, investiţiile au însumat 2,9 miliarde lei în primele şase luni din acest an, fiind mai mari cu 40% faţă de primul semestru al anului trecut, când s-au situat la 2,08 miliarde lei.
În trimestrul al doilea din 2014, OMV Petrom a obţinut un profit net de 312 milioane lei comparativ cu 1,075 miliarde lei în primul trimestru din 2014, profitul operaţional a fost de 626 milioane lei (1,472 miliarde lei în trimestrul I 2014), iar vânzările s-au cifrat la 5,423 miliarde lei, în creştere uşoară faţă de primele trei luni ale anului în curs (5,296 miliarde lei).
Presiune pe preţurile “la lumină”
Preţurile pe piaţa de electricitate vor fi sub presiune în 2014, atât din cauza dinamicii producţiei, sursele regenerabile fiind de aşteptat să atingă o cota sporită în mixul de producţie, cât şi din cauza cererii scăzute de electricitate, care reflectă, în parte, iniţiativele de eficientizare energetică, a spus Mariana Gheorghe într-o conferinţă de presă organizată cu prilejul anunţării rezultatelor OMV Petrom pe semestrul 1 din acest an.
”Începând cu 1 iulie 2014, taxa de cogenerare pentru exporturile de electricitate a fost anulată, în timp ce, pentru piaţa internă, a fost redusă cu 45,8% (de la 18,38 lei/MWh la 9,96 lei/MWh). Marjele de rafinare şi volumele din marketing vor continua să rămână sub presiune, ca urmare a cotaţiilor internaţionale ridicate la ţiţei şi produse petroliere, precum şi ca efect al creşterii taxelor pe carburanţi şi a concurenţei sporite din România”, se arată într-un comunicat de presă.
Compania estimează că preţul mediu al ţiţeiului Brent se va menţine peste valoarea de 100 dolari pe baril, iar diferenţialul Brent-Urals va continua să fie relativ mic.
În România, preţul gazelor din producţia internă aplicabil sectorului non-casnic în a două jumătate a anului 2014 a fost stabilit la 89,4 lei/MWh (acelaşi nivel ca în trimestru II 2014), preţul pentru trimestru IV 2014 urmând a fi revizuit ulterior. Majorările de preţuri prevăzute pentru sectorul casnic pentru trimestrele III şi IV 2014 au fost reconfirmate. ”Cererea de gaze naturale a României va continua să scadă, fapt ce va genera intensificarea concurenţei pe piaţă şi a presiunii asupra marjelor. Începând cu 15 iulie 2014, până la 31 decembrie 2018, producătorii de gaze au obligaţia să vândă o anumită cotă din producţia proprie de gaze pe piaţa centralizată din România. Începând cu 1 aprilie 2014 baza de calcul pentru impozitul de 60% pe veniturile suplimentare rezultate din vânzarea gazelor din producţie internă către clienţii non-casnici pe piaţa concurenţială este preţul realizat, cu un nivel minim de 72 lei/MWh pentru volumele de gaze comercializate altfel decât pe piaţă centralizată”, arată OMV Petrom.
Având în vedere ciclul lung al investiţiilor în sectorul de ţiţei şi gaze, recentele schimbări ale regimului fiscal au un impact direct asupra operaţiunilor companiei. Aceste schimbări afectează atât cererea şi oferta pe piaţă, cât şi rezultatele financiare şi performanţă operaţională ale companiei.
Impozitul de 1,5%, aplicat la valoarea brută a construcţiilor, care a fost introdus la 1 ianuarie 2014, are un impact negativ direct asupra costurilor de operare în toate segmentele de activitate ale companiei (în special în E&P – explorare şi producţie) şi afectează rentabilitatea unora dintre proiectele investiţionale, susţine OMV Petrom. Mai mult decât atât, creşterile accizei pe carburanţi implementate în ianuarie şi aprilie 2014, sporesc presiunea asupra volumelor şi marjelor din activitatea de marketing din România. ”Anticipăm discuţii cu autorităţile române în vederea obţinerii unui cadru fiscal şi de reglementare stabil pe termen lung şi favorabil investiţiilor, discuţii care vor aborda impozitarea suplimentară a hidrocarburilor şi impozitul pe construcţii”, precizează compania.
”Preconizăm că marjele din activitatea de energie electrică vor continua să se deterioreze, conducând la un rezultat negativ al acestei activităţi în 2014. Încercăm să diminuăm această tendinţa prin consolidarea poziţiei centralei Brazi pe pieţele de echilibrare şi de servicii tehnologice de sistem, prin valorificarea flexibilităţii centralei”, se spune în raportul OMV Petrom.
Petrom a generat peste jumătate din profitul OMV
Petrom a generat în primul semestru din acest an 56,7% din profitul OMV, faţă de 43,4% în perioada similară a anului trecut, câştigul grupului austriac fiind afectat puternic de scăderea marjelor de rafinare, deprecierea dolarului şi instabilitatea politică din Libia şi Yemen.
Grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, a anunţat că, în prima jumătate a acestui an, a realizat un profit net atribuibil acţionarilor de 433 milioane de euro, cu 57% mai puţin decât rezultatul de 1,011 miliarde de euro înregistrat în perioada similară a anului trecut, informează un comunicat al grupului OMV.
De asemenea, vânzările grupului în primul semestru au scăzut cu 10%, până la 19,132 miliarde de euro, o scădere de 34% fiind înregistrată în cazul profitului operaţional, până la 1,037 miliarde de euro.
În ceea ce priveşte rezultatele pe trimestrul al doilea, OMV a raportat un profit net mai mic cu 42%, de 132 milioane de euro, şi un profit operaţional mai mic cu 50%, de 369 milioane de euro. Profitul a scăzut în urma deprecierilor mai ridicate din Norvegia şi Tunisia, iar costurilor de producţie mai ridicate din România şi Norvegia au afectat rezultatele companiei în perioada iunie-aprilie 2014, se arată în comunicatul OMV.
”În prima jumătate a anului rezultatele noastre au fost afectate de marjele de rafinare mai scăzute, de deprecierea dolarului şi de instabilitatea politică din Libia şi Yemen. În ciuda acestei instabilităţi, nivelul producţiei noastre a crescut comparativ cu perioada similară din 2013, în urma contribuţiei activelor achiziţionate în Norvegia. Modernizarea rafinăriei Petrobrazi este finalizată, ceea ce va spori şi mai mult competitivitatea noastră”, a declarat directorul general al OMV, Gerhard Roiss.
Producţia totală de hidrocarburi a OMV (petrol, GNL, gaze naturale) în primul semestru a fost de 304.000 de barili echivalent petrol pe zi, mai mare cu 1% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care creşterea producţiei în Norvegia a fost contracarată de scăderea producţiei în alte zone, în special în Libia. Producţia de hidrocarburi a Petrom a fost de 181.000 de barili echivalent petrol pe zi.
De asemenea, producţia zilnică de gaze a OMV a fost cu 9% mai ridicată în primele şase luni ale acestui an comparativ cu perioada similară din 2013, datorită majorării producţiei în Pakistan şi Norvegia, care au compensat volumele mai scăzute din Kazahstan.
Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03% iar 6,21% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale şi Energie.
