Autorităţile române vor începe demersurile legale necesare pentru lichidarea rapidă a companiei de proiect pentru conducta petrolieră pan-europeană Constanţa-Trieste (PEOP), pentru că este momentul să constatăm că aceasta nu mai are nicio şansă de reuşită, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, care a vizitat compania Conpet Ploieşti. Pe de altă parte, vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat că americanii sunt gata să ofere consultanţă pentru asigurarea interconectărilor de petrol şi gaze ale României.
“Una dintre priorităţile Departamentului pentru Energie este eficientizarea performanţelor companiilor de stat din portofoliu. De aceea, cred că este momentul să constatăm că Proiectul Constanţa – Trieste nu mai are nicio şansă de reuşită, deşi este o idee interesantă. În consecinţă, trebuie să lichidăm compania de proiect, cu sediul la Londra, care generează costuri financiare anuale, atât pentru Conpet, cât şi pentru Oil Terminal”, a declarat ministrul delegat pentru Energie.
Acesta a precizat că Departamentul pentru Energie analizează, în prezent, priorităţile companiilor de stat din portofoliu, în contextul procesului de revizuire a strategiei energetice naţionale.
“Conpet este o societate cu o situaţie financiară bună. Îmi doresc, însă, să fie mai ambiţioasă în privinţa investiţiilor realizate şi a elaborării unor planuri sustenabile de dezvoltare. Nu doresc să intervin în niciun fel în managementul companiilor de stat din portofoliul Departamentului, tocmai de aceea, am rugat administraţia Conpet să dea dovadă de foarte mare atenţie în organizarea riguroasă a proceselor de achiziţii, inclusiv în ceea ce priveşte licitaţia privind serviciile de transport, proces ce ar urma să fie finalizat în perioada imediat următoare”, a explicat Răzvan Nicolescu.
Potrivit managementului Conpet, printre priorităţile companiei se numără reducerea cheltuielilor de exploatare cu cel puţin 1,5% pe an, în perioada 2014-2017, valorificarea unor active neproductive, precum şi mărirea EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) cu 3% pe an în intervalul menţionat.
Ministrul delegat pentru Energie a vizitat sediul Conpet Ploieşti şi dispeceratul operatorului sistemului naţional de transport ţitei prin conducte.
Compania operează 3.800 kilometri de conducte de transport al ţiţeiului şi are o capacitate de 27,5 milioane tone pe an.
Ministerul Economiei deţine 58,7% din acţiunile Conpet, Fondul Proprietatea are o participaţie de 29,7%, iar 11,5% reprezintă pachetul tranzacţionat pe bursă.
Pe de altă parte, vicepreşedintele american, Joe Biden, a declarat, la Bucureşti, că România ar trebui să-şi dezvolte interconectările. „Securitatea naţională şi cea energetică sunt inseparabile în această parte a lumii. Trebuie să ne asigurăăm că Rusia nu va mai putea să continue să-şi folosească resursele energetice şi dependenţa ţărilor europene de aceste resurse ca o armă împotriva oricărui stat din regiune. Din acest motiv, credem că dezvoltarea unei pieţe energetice europene foarte sigure, diverse şi interconectate este pasul important următor de iniţiat pentru colegii noştri europeni în cadrul proiectului larg de integrare economică. Sprijinul nostru este binevenit, iar noi suntem gata să oferim asistenţă, pentru că deţinem ceva expertiză în acest domeniu, dacă se doreşte”, a spus Joe Biden, potrivit Mediafax.
El a arătat că reţeaua de conducte petroliere şi piaţa internă de gaze din România pot fi dezvoltate, ca punct cheie de conectare a pieţei de la Marea Neagră, până la Europa Centrală.
Ceea ce înseamnă că proiectul oleoductului Constanţa – Trieste ar putea fi reluat.
Reamintim, încă din anul 1997 se punea în discuţie un “Drum al Mătăsii”, prin care hidrocarburile (ţişei şi gaze) din zona Mării Caspice să ajungă în Europa, via România. Petrolul, care ar fi ajuns la Constanţa, urma să fie transportat pe conducte până în portul italian Trieste (iar, de aici, oriunde în lume), pentru a ocoli strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Serbia, Croaţia şi România au convenit, în anul 2008, înfiinţarea companiei de dezvoltare a proiectului, pentru construcţia unei conducte care să transporte ţiţei din regiunea Caspică pe pieţele europene. Oleoductul paneuropean (PEOP) «s-a scurtat» cu această ocazie, punctul terminus fiind portul Omisalj.
