Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, analizează posibilitatea de a se implica în proiectul hidrocentralei de la Tarniţa – Lăpuşteşti ca acţionar minoritar, a anunţat directorul general al companiei, Daniela Lulache.
“Suntem dispuşi şi interesaţi să ne uităm la acest proiect, ca potenţial de diversificare a activităţilor, din perspectiva unui acţionar minoritar”, a spus Lulache, într-o conferinţă de presă prilejuită de listarea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a Nuclearelectrica.
Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti, judeţul Cluj, reprezintă un obiectiv de interes naţional, esenţial, odată cu intrarea în funcţiune a grupurilor 3 şi 4 de la Cernavodă, în 2019 – 2020. Aceasta, deoarece hidrocentrala va avea rolul de a regla sistemul energetic, prin funcţionarea ca producător în timpul zilei, când cererea de energie este mare, şi ca utilizator de energie în timpul nopţii, folosind surplusul de electricitate din reţea pentru a pompa apa înapoi în lacul de acumulare.
Realizarea hidrocentralei presupune o investiţie de aproximativ 1,164 miliarde de euro fără TVA, potrivit datelor de pe site-ul proiectului.
Hidroelectrica, iniţiatorul proiectului, caută, în prezent, investitori alături de care să realizeze hidrocentrala. Mai multe companii din Europa, China şi SUA şi-au exprimat până acum intenţia de a participa la proiect.
Pe de altă parte, preocuparea Nuclearelectrica este ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă să devină bancabil şi să fie realizat în cel mai scurt timp.
Întrebată ce părere are despre informaţia publicată în Planul de Administrare al Nuclearelectrica, potrivit căreia proiectul reactoarelor 3 şi 4 ar putea să nu fie bancabil, Lulache a răspuns: “Acesta este un diagnostic pentru proiectul de astăzi, dar preocuparea noastră este să-l facem bancabil şi să-l finalizăm în timp cât mai scurt”. “Pentru acest lucru, suntem în discuţii cu potenţialii investitori”, a adăugat directorul general al Nuclearelectrica, potrivit Agerpres.
Lulache a precizat că nu poate da numele acestor investitori, întrucât există contracte de confidenţialitate, însă a arătat că aceştia nu sunt de pe un singur continent.
Din informaţiile oferite până acum de autorităţi, mai multe companii din Europa, China şi Coreea şi-au exprimat interesul pentru acest proiect.
Lulache a mai spus că un proiect de acest gen are caracteristici speciale, precum o durată mare, de mai mulţi ani, a etapei de construcţie.
“Aici este un risc pe care băncile nu şi-l asumă, ci şi-l asumă constructorul”, a adăugat ea.
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privaţi pentru acest proiect, se arată în Planul de Administrare al Nuclearelectrica, postat pe site-ul companiei cu ocazia listării la bursă.
În conformitate cu scenariul de bază din studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young, costurile totale de investiţie se ridică la opt miliarde de euro, din care contractul de inginerie, construcţie şi proiectare la cheie – 5 miliarde de euro, costurile de finanţare – 1,1 miliarde de euro, alte investiţii în numerar – 377 de milioane de euro, alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar – 996 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei privind împrumuturile – 281 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei de mentenanţă – 106 milioane de euro.
Costurile totale cu investiţiile pentru un MW instalat sunt de 4,985 milioane de euro, iar costurile overnight sunt de 4,231 milioane de euro, se mai arată în document. Cele două reactoare vor avea o putere instalată totală de 1.400 de MW.
“Modelarea financiară pe baza premiselor scenariului de bază indică faptul că proiectul este viabil din perspectivă financiară: valoarea actualizată netă a investiţiei acţionarilor este pozitivă, de asemenea şi cea a fluxurilor de numerar, rata internă a rentabilităţii este mai mare decât estimarea costului mediu ponderat al capitalului. Totuşi, rata internă a rentabilităţii acţionarilor, în valoare de 11,31%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privaţi pentru acest proiect”, se mai arată în Planul de Administrare.
“Utilizând premisele scenariului de bază, proiectul ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil: indicatorul DSCR în timpul perioadei de rambursare a creditului ECA este la nivelul de 1,59, sub valoarea de 1,7, care, potrivit consultantului financiar, sunt aşteptările pieţei pentru astfel de proiecte”, au adăugat autorii planului.
Totuşi, pe toată perioada de funcţionare, costul cu producerea energiei electrice este mai mic decât cel de vânzare al energiei, astfel că proiectul este în general stabil din punct de vedere economic, generează profit şi plăteşte dividende, se precizează în document.
Creşte valoarea companiei
Valoarea Nuclearelectrica a crescut cu până la 5,6% faţă de preţul de adjudecare al ofertei publice recent încheiate, în prima zi de tranzacţionare la Bursă. În primele 10 minute, preţurile au variat între 11,51 şi 11,59 lei/acţiune. Apoi au ajuns la un maxim de 11,83 şi la o medie de 11,61. Se tranzacţionează, de fapt, aşa numitele drepturi de alocare, titluri care dau dreptul de proprietate asupra acţiunilor producătorului de electricitate. În urma ofertei au rămas necheltuite circa 215 milioane de lei.
„S-au tranzacţionat 170.000 de drepturi de alocare Nuclearelectrica (SNN) în primele 10 minute. Cred că va fi o cerere destul de mare, având în vedere suprasubscrierea, mai ales în prima zi, până se stabilizează piaţa“, a declarat Marcel Murgoci, directorul de tranzacţii al casei de brokeraj Estinvest, transmite Economica. net.
Drepturile de alocare Nuclearelectrica (simbol SNN3001) au fost puse în circulaţie în locul acţiunilor SNN, până când vor fi înregistrate cele rezultate din majorarea de capital realizată prin oferta publică recent încheiată.
Preţurile de piaţă din primele 10 minute de tranzacţii, de peste 11,5 lei/titlu, au fost cu peste 2,6% mai mari decât preţul la care s-a adjudecat oferta.
Preţul de piaţă este superior cu peste 11% celui adjudecat pentru investitorii mici, care au subscris în primele 3 zile ale ofertei, în urma discountului prevăzut de prospectul de emisiune.
Investitorii care nu au apucat să cumpere acţiuni Nuclearelectrica atât cât şi-au dorit mai au circa 215 milioane de lei din banii blocaţi în acest scop.
Oferta publică iniţială a Nuclearelectrica s-a încheiat cu o suprasubscrierea de 5,6 ori pe segmentul investitorilor mici şi de 2,3 ori pe segmentul de retail.
Totodată, investitori mici şi mijlocii au subscris acţiunile dorite la preţul fix de 15 lei/acţiuni, potrivit regulilor ofertei, ceea ce înseamnă că au avut blocaţi aceşti bani pe parcursul ofertei. S-au cerut cu peste 10 milioane de acţiuni în plus faţă de ofertă, numai pe tranşa investitorilor mici, de unde rezultă că peste 153 de milioane de lei, diponibile pentru achiziţii de acţiuni Nuclearelectrica, au rămas neconsumate numai din suprasubscriere.
Se mai adaugă alte circa 12 milioane de lei rămaşi din discountul aplicat preţului de vânzare pentru investitorii mici, ca şi circa 50 de milioane de lei blocaţi şi neconsumaţi ca urmare a suprasubscrierii pe tranşa investitorilor mijlocii.
Compania a atras 281,8 milioane de lei (63 milioane de euro) din vânzarea pe bursă a unui pachet de acţiuni de 10%. Titlurile Nuclearelectrica au intrat la tranzacţionare sub simbolul SNN.
Drepturile de alocare sunt instrumente care ţin locul acţiunilor până la înregistrarea şi intrarea acestora în Depozitar, respectiv în conturile investitorilor. Este necesară, mai întâi, înregistrarea la Registrul Comerţului a majorării de capital realizată de Nuclearelectrica prin oferta publică.
Înregistrarea poate dura până la două luni şi, de aceea, drepturile de alocare dau posibilitatea tranzacţionării acţiunilor, respectiv a drepturilor de proprietatea asupra lor. Cine îşi vinde drepturile de alocare îşi vinde, de fapt, la acţiunile cumpărate în ofertă.
