Autoritățile ”se chinuie” să găsească soluții pentru a scădea facturile la curent electric, care, într-adevăr, au explodat în ultima lună. Și aceasta în condițiile în care, de fapt, prețul efectiv al curentului electric s-a diminuat consistent! Față de anii 2022 – 2023, când prețurile din contractele românilor erau de peste 3 lei/kWh, acum sunt de circa 1,5 lei/kWh. Practic, la jumătate. Din păcate, cauzele majorării facturilor sunt multiple, iar rezolvarea acestor cauze nu se poate face de azi pe mâine! Pentru că și situația în care am ajuns s-a derulat de-a lungul mai multor ani. Chiar zeci de ani. Dacă, înainte de 1990, România avea aproape 22.000 MW instalați în bandă (doar în hidrocentrale și termocentrale pe gaze și cărbune), astăzi avem capacități în bandă de doar aproape 14.000 MW, la care se adaugă energia regenerabilă, impredictibilă, de aproximativ 8.500 MW (cu tot cu prosumatori). În principiu, avem o capacitate instalată mai mare ca înainte de 1990, dar din care ar putea să funcționeze ”de-adevăratelea” doar circa 6 – 7.000 MW. Deși consumul a scăzut enorm față de 1989, nici așa nu ne mai ajunge curentul pe care-l producem! România a devenit importator net de energie electrică. Mai mult, dacă, peste zi, când e soarele sus pe cer, mai exportăm câte ceva (dar la prețuri foarte mici, pentru că, în acele ore, toată lumea are energie), o dată cu lăsarea serii începem să importăm, dar la prețuri uriașe! Deci, prima cauză a creșterii facturilor este lipsa energiei! A doua cauză este statul român și încă de două ori: o dată pentru că nu mai plătește curentul în locul omului (a încetat subvenționarea prin plafonarea – compensarea prețurilor), iar a doua oară – pentru că a mărit TVA-ul. În fine, ultima cauză este chiar românul însuși: poate și pentru că statul a plătit curentul în locul lui, nu s-a gândit deloc să mai reducă risipa, să mai stingă becurile când iese din cameră, să nu mai doarmă cu televizorul deschis și, mai important, să caute soluții de eficiență energetică. Sigur, la cât de săraci sunt românii, e greu să-și schimbe frigiderul sau aparatul de aer condiționat cu unul de clasa A de eficiență energetică. Unii nici n-au aparate de aer condiționat, pentru că n-au cu ce să le cumpere! Totuși, risipa poate să fie redusă! Pentru că, în final, facturile aferente consumurilor din luna iulie au fost influențate de încetarea schemei de subvenționare, creșterea TVA, dar și creșterea consumurilor (canicula a făcut ca, în unele cazuri, chiar să se dubleze consumurile, nu numai facturile!).
Din păcate, nu există o soluție magică, prin care românii să plătească imediat o factură ”decentă” (ceea ce, pentru români, înseamnă, de fapt, ”suportabilă”). O factură normală, astăzi, este undeva la 200, chiar 300 lei lunar, adică 40 – 60 euro/lună. Totuși, soluțiile pentru scăderea facturilor la energie cu care vine Ministerul Energiei (sau măcar câteva dintre ele) reușesc ”marea performanță” să crească facturile! Mai interesante sunt variantele propuse de Asociația Prosumatorilor. Dar, toate soluțiile avansate de către toate părțile au o caracteristică comună: necesită timp!
Ca să-l parafrazăm pe George Topârceanu (în ”Jos cortina!”, prolog la piesa de teatru ”Amantul anonim”), sectorul energetic nu este deloc ”un templu miraculos în care, când intră o femeie, să iasă fată mare”. Nimeni nu poate să vină cu soluții ”fermecate” și, de mâine, facturile la energie electrică să scadă fabulos! Este nevoie de timp, dar trebuie luate măsuri urgent, pentru ca, măcar într-un orizont de timp rezonabil, cetățenii și firmele din România să beneficieze de prețuri accesibile la energie electrică!
„Am mobilizat toți actorii din sectorul energiei încă de la începutul mandatului de ministru al Energiei cu un scop clar: reducerea prețului energiei la consumatorul final! Cum? Împreună am generat 8 soluții cu impact pe termen scurt și mediu prin care vor scădea prețul facturilor de energie ale românilor”, a scris, recent, pe facebook, Bogdan Ivan, ministrul Energiei. „Am transpus aceste măsuri într-un memorandum pe care l-am transmis Guvernului României. Direcțiile de acțiune, pe care le-am generat în ultima lună de lucru, vor avea efecte vizibile în scăderea facturilor la energie. Mulțumesc tuturor profesioniștilor din energie pentru deschiderea și responsabilitatea de a lucra împreună”, a precizat ministrul Energiei.
Potrivit ministrului, cele 8 măsuri sunt: mecanismul Market Maker; energie disponibilă pentru consumatorii finali – scurtarea lanțului de tranzacționare pe piața de energie; eliminarea speculei printr-un mecanism de garantare a tranzacțiilor de energie; optimizarea costurilor de achiziție a energiei pentru consum propriu tehnologic (CPT); prețuri dinamice / diferențiate și implementarea masivă a contorizării inteligente; alinierea la demersurile europene de reformă a designului de piață, inclusiv evaluarea opțiunilor de decupare temporară a prețului marginal (pay-as-clear) în situații de criză; analiza perspectivelor de optimizare a tarifelor de rețea (transport și distribuție) și coerență în ceea ce înseamnă eficiența energetică în sectorul economic, public și rezidențial.
Din păcate, multe dintre propunerile Ministerului Energiei vor duce la creșterea facturilor, nicidecum la scăderea acestora! De exemplu, aplicarea prețurilor dinamice sau diferențiate se poate realiza doar utilizând contoare inteligente, care aparțin distribuțiilor de energie. Legislația prevede că orice investiție realizată de distribuțiile de energie se regăsește în tarif, iar tariful se regăsește în factură. Ordinele ANRE prevăd ca, până la sfârșitul anului 2028, consumatorii să beneficieze de contorizare inteligentă. Așa că, dacă se dorește montarea mai rapidă a contoarelor inteligente, costurile în plus trebuie recunoscute în tarife, ceea ce va duce la creșterea facturilor consumatorilor, nicidecum la scăderea acestora (cel puțin într-o primă etapă). Astfel, acum, nici nu se poate implementa o asemenea propunere, pentru că ar crește facturile. În plus, distribuitorii nici n-ar avea de unde să achiziționeze atât de multe contoare, într-un timp atât de scurt!
Un alt exemplu: a fi market maker înseamnă ca o companie să facă atât oferte de vânzare, cât și de cumpărare, zilnic, pe piata angros, ca să creeze lichiditate. Acest serviciu este, în sine, unul care generează pierderi pentru cel care îl prestează. De aceea această activitate se plătește suplimentar, de către ceilalți actori din piață. Această plată reprezintă un cost suplimentar, care se va regăsi în facturile consumatorilor.
În fine, eliminarea speculei printr-un mecanism de garantare a tranzacțiilor de energie ”sună bine”, dar, în final, va crește factura. Orice cost în plus – precum cel al garanțiilor pentru tranzacții – se va regăsi în facturile consumatorilor!
Propunerile prosumatorilor, mai utile pentru scăderea facturilor
Asociaţia Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie (APCE) a transmis Guvernului cinci propuneri concrete pentru reducerea rapidă a facturilor la energie, măsuri care vizează atât locuinţele individuale, cât şi blocurile de apartamente, având aplicabilitate imediată sau efecte vizibile în maximum 12 luni.
„Toate aceste soluţii necesită voinţă politică şi înţelegerea că este nevoie de acestea mai ales în această perioadă în care românii plătesc una dintre cele mai scumpe energii din Europa”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.
Astfel, APCE propune, în primul rând, legiferarea Comunităţilor de Energie. „România riscă sancţiuni europene pentru lipsa unei legislaţii privind comunităţile de energie – o soluţie care, în ţări precum Spania, a dus la scăderi de peste 60% ale facturilor pentru membrii acestor comunităţi. Astfel de structuri permit cetăţenilor să-şi gestioneze direct producţia, distribuţia şi stocarea de energie, obţinând independenţă faţă de furnizorii şi producătorii tradiţionali. În prezent, peste 4% dintre europeni fac parte dintr-o comunitate de energie, iar la nivelul Uniunii există deja aproape 10.000 de astfel de comunităţi”, scrie APCE.
O altă propunere se referă la Prosumatorul de Condominiu. ”Printr-o simplă modificare legislativă, locatarii de la bloc ar putea deveni beneficiari direcţi ai energiei solare produse pe acoperişurile imobilelor. Fiecare apartament ar primi, lunar, contravaloarea energiei produse, proporţional cu cota-parte indiviză energetică”, se mai arată în comunicat.
APCE susţine că România are un potenţial uriaş: peste 4.000 MW instalaţi pe cele aproximativ 4.200 de hectare de acoperişuri de blocuri. Această resursă ar putea fi valorificată imediat în beneficiul milioanelor de locatari.
A treia măsură propusă se referă la mini-sisteme fotovoltaice de balcon/terasă, având o lună ca termen de adoptare şi reducerea imediată a facturilor cu 60%. „Mini-sistemele fotovoltaice pentru balcon sau terasă sunt kit-uri simple compuse din panouri solare şi micro-invertoare care se conectează direct la priză. Energia produsă este consumată instantaneu de aparatele electrice din locuinţă. În Germania, există deja peste un milion de astfel de sisteme instalate, care au dus la reduceri de peste 60% ale facturilor lunare. În România, legiferarea lor a fost blocată pe motive birocratice şi urbanistice. Eliminarea acestor bariere ar permite cetăţenilor să reducă imediat costurile la energie”, consideră asociaţia.
Reglementarea marjei de furnizare pentru energia produsă de către prosumatori reprezintă cea de-a patra propunere a APCE, cu termen de adoptare până în trei luni şi reducerea vizibilă a facturilor imediat după aplicare. Energia verde produsă de prosumatori ar trebui să reducă facturile românilor, având costuri de producţie aproape zero. În 2025, se estimează un excedent de aproape 2 miliarde kWh de energie regenerabilă injectată în reţea.
„ANRE a lăsat la latitudinea furnizorilor stabilirea marjei de furnizare, ceea ce a permis să fie revândută consumatorilor la preţuri foarte mari. Furnizorii ajung în anumite cazuri să aibă o marjă de furnizare (profit) uriaşă de 880%”, precizează asociaţia în comunicat.
În acest context, APCE solicită reglementarea clară prin lege a marjei de furnizare, astfel încât energia produsă de prosumatori să reducă efectiv facturile românilor.
De asemenea, asociaţia propune reducerea anuală a tarifelor de transport pentru Transelectrica. O cantitate semnificativă de energie, reprezentând excedentul prosumatorilor, nu tranzitează reţelele Transelectrica spre a fi consumată. „Cu toate acestea, transportatorul naţional a încasat peste 18 milioane de euro în anul 2024, iar pentru 2025 APCE estimează venituri de aproximativ 35 de milioane de euro. Întrucât acest serviciu nu a fost prestat, costurile aferente nu trebuie reflectate în facturile consumatorilor din România”, menţionează APCE în comunicat.
Fiecare dintre aceste propuneri ar putea reduce facturile la populație cu circa 60%, potrivit APCE.
