Ministerul Mediului şi Pădurilor aşteaptă comentariile celor interesaţi cu privire la ultimele documente depuse de compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) pentru obţinerea autorizaţiei de mediu în vederea demarării exploatării aurifere din Munţii Apuseni. Propunerile/comentariile/observaţiile justificate privind completările la documentaţia iniţială de evaluare a impactului asupra mediului, depuse de SC RMGC SA la sfârşitul anului 2010 pentru “Obiectivul minier Roşia Montană” pot fi înaintate ministerului până pe 1 aprilie 2011.
Anul trecut, activitatea de autorizare a acestui proiect s-a mai animat puţin, după ce, în perioada septembrie 2007 – 2010 Ministerul Mediului a fost în imposibilitatea de a continua procedura de evaluare a impactului asupra mediului, întrucât unul dintre documentele depuse de titular în susţinerea cererii, respectiv certificatul de urbanism nr. 105/2007, a fost suspendat de drept.
În mai 2010, RMGC a depus certificatul de urbanism nr. 87/2010, iar Comisia de Analiză Tehnică (CAT) la nivel central a ajuns la concluzia că procedura de evaluare a documentaţiei în vederea emiterii autorizaţiei de mediu poate continua. CAT a solicitat aducerea la zi a documentaţiei, atât ca formă cât şi în conţinut, în funcţie de modificările legislaţiei specifice care au fost operate în perioada 2006-2010, precizează ministerul. În octombrie 2010, compania a depus primele completări la documentaţia iniţială, conform solicitării ministerului.
În ianuarie 2011 Ministerul Mediului a înaintat Ungariei completările prezentate de RMGC referitoare la informaţii şi răspunsuri la întrebările primite pe procedura în context transfrontieră privind proiectul Roşia Montană.
Cifre optimiste
Proiectul minier de la Roşia Montană este extrem de contestat, vârful de lance fiind organizaţiile neguvernamentale şi Academia Română. În Munţii Apuseni se pune problema realizării celei mai mari exploatări aurifere din Europa, tehnologia de extragere a aurului bazându-se pe cianuri. Mai mult, exploatarea, care presupune mutarea unor munţi, afectează şi localitatea, cea mai veche atestată documentar din România.
Pe de altă parte, iniţiatorii proiectului susţin că vor fi create, în faza de construcţie, 2.338 locuri de muncă directe; în faza de operare – 842 locuri de muncă directe; faza de închidere – 270 locuri de muncă directe. Până acum, compania a cheltuit 400 milioane de euro pentru demararea proiectului, valoarea totală a investiţiilor ridicându-se la 1,64 miliarde de dolari. Datele prezentate de iniţiatori sunt optimiste; în cei 16 ani de exploatare a minei, se aşteaptă ca proiectul să genereze venituri totale din vânzarea aurului şi argintului de aproximativ 7,5 miliarde de dolari, calculate la un preţ de 900 de dolari/uncie pentru aur şi 12,50 de dolari/uncie pentru argint. De remarcat, preţul actual al aurului a trecut 1.400 de dolari/uncie. Contribuţia directă la veniturile statului (impozite, redevenţe, taxe şi dividende) este estimată la 1,72 miliarde de dolari. Incluzând şi cheltuielile cu forţa de muncă, efectele directe ale proiectului vor adăuga 4 miliarde de dolari în economia românească. Această sumă este echivalentul a 53 % din veniturile totale anticipate ale proiectului, impactul în PIB-ul României fiind estimat la aproximativ 0,5 % pe an.
Cifrele susţinute de iniţiatorii proiectului sunt extrem de generoase, având în vedere că statul român, prin Minvest Deva, deţine doar aproape 20% din acţiunile RMGC, 80% aparţinând companiei canadiene Gabriel Resources.
